OPANAF 1150- formulare declarare impozite si taxe

OPANAF 1.150 /23.06.2022 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la -sursa publicat in M.OF. 619/24.06.2022 

_____________________________________

Art. I Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 8 februarie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 3 „Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat“, după poziția 83 se introduc două noi poziții, pozițiile 84 și 85, cu următorul cuprins:

Nr. crt. Denumirea creanței fiscale Temeiul legal

„84 Taxă datorată Comitetului Olimpic și Sportiv Român Legea nr. 30/2022 pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 20^2 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000

85 Taxă datorată Comitetului Național Paralimpic Legea nr. 30/2022 pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 20^2 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000“

2. Anexa nr. 4 „Instrucțiuni de completare a formularului 100 «Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat»“ se modifică și se completează după cum urmează:

a) La capitolul I „Depunerea declarației“, punctul 1 „Termenul de depunere a declarației“, subpunctul 1.1 „Lunar, pentru obligațiile de plată reprezentând:“, după litera p) se introduce o nouă literă, litera r), cu următorul cuprins:

r) taxa datorată Comitetului Olimpic și Sportiv Român și taxa datorată Comitetului Național Paralimpic.

b) La capitolul I „Depunerea declarației“, punctul 1 „Termenul de depunere a declarației“, subpunctul 1.3 „Alte termene:“, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:

e) până la termenul de plată prevăzut de lege, pentru următoarele obligații de plată: impozit pe veniturile din dobânzi, în cazul împrumuturilor acordate pe baza contractelor civile; impozit pe veniturile din lichidarea unei persoane juridice; impozit pe veniturile microîntreprinderilor în cazul persoanelor juridice care se dizolvă cu lichidare sau fără lichidare; taxa pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc; taxa anuală pentru obținerea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de viciu, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome; dividende de virat la bugetul de stat de către autoritățile publice centrale; impozit specific unor activități în cazul în care contribuabilii încetează să existe în cursul anului, redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, datorată potrivit Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, și redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului, reprezentând terenuri cu destinație agricolă, datorată potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, taxa datorată Comitetului Olimpic și Sportiv Român și taxa datorată Comitetului Național Paralimpic.

c) La capitolul II „Completarea declarației“, punctul 3 „Secțiunea B «Date privind creanța fiscal㻓 se modifică și se completează după cum urmează:

– la subpunctul 3.2, primul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins:

3.2. Tabelul de la pct. II «Impozite, taxe și alte obligații care nu se plătesc în contul unic» din anexa nr. 1 la ordin se completează pentru declararea obligațiilor de plată prevăzute la pozițiile 11, 25-27, 29-51, 57-63, 65-71, 74-77, 80-85 din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.“;

– la subpunctul 3.2.3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Un procent de 98,8% din taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevăzută la alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și din celelalte taxe prevăzute în ordonanță, se declară la pozițiile 65, 66-68, 70-71 din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.“;

– după subpunctul 3.2.9 se introduce un nou subpunct, subpunctul 3.2.10, cu următorul cuprins:

3.2.10. Obligațiile prevăzute la pozițiile 84 și 85 din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 3 la ordin, se declară de către operatorii economici organizatori de jocuri de noroc, potrivit Legii nr. 30/2022 pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 20^2 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000.

La pozițiile menționate, operatorii economici organizatori de jocuri de noroc declară un procent de 1% din totalul taxelor datorate care se constituie ca venit al Comitetului Olimpic și Sportiv Român și un procent de 0,2% din totalul taxelor datorate care se constituie ca venit al Comitetului Național Paralimpic.

Art. II Direcția generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcția generală de reglementare a colectării creanțelor bugetare, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și unitățile fiscale subordonate acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Modificari aduse unor acte normative din domeniul fiscal si vamal

 OUG 85/17/06. 2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal , publicat in mo Of 594/17/06/2022

extrase

---------------------------------------------------------

Articolul I

Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 5 august 2019, aprobată prin Legea nr. 216/2021, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Titlul capitolului I se modifică și va avea următorul cuprins:

Capitolul I Instituirea unor măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la data de 31 decembrie 2021

2. La articolul 1, alineatele (1), (3), (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) În scopul revitalizării și evitării deschiderii procedurii insolvenței, debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, cu excepția instituțiilor publice definite potrivit art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și a unităților administrativ-teritoriale, aflați în dificultate financiară și pentru care există riscul intrării în insolvență, își pot restructura obligațiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2021 și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum și obligațiile bugetare accesorii.

...............................................................................................

(3) Sunt obligații bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2021 și obligațiile bugetare declarate de debitor sau stabilite de organul fiscal competent prin decizie după data de 1 ianuarie 2022 aferente perioadelor fiscale de până la data de 31 decembrie 2021.

(4) Restructurarea obligațiilor bugetare se aplică și pentru obligațiile bugetare principale și accesorii stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum și pentru amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale centrale după data de 1 ianuarie 2022 până la data eliberării certificatului de atestare fiscală potrivit art. 3 alin. (3).

(5) Nu formează obiect al restructurării următoarele obligații bugetare:

a) obligațiile bugetare care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidența art. 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală, în limita sumei de rambursat/de restituit/de plată de la buget;

b) obligațiile bugetare stabilite prin acte administrative care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate în condițiile art. 14 sau 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care suspendarea executării actului administrativ încetează după data aprobării planului de restructurare și comunicarea deciziei de înlesnire la plată, debitorul poate solicita includerea în înlesnirea la plată a obligațiilor bugetare ce au făcut obiectul suspendării sau luarea altor măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare. În acest scop, organul fiscal competent comunică debitorului o înștiințare de plată privind obligațiile bugetare individualizate în acte administrative pentru care a încetat suspendarea executării, precum și deciziile referitoare la obligațiile accesorii aferente;

c) obligațiile bugetare principale și accesorii care reprezintă ajutor de stat de recuperat, acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, cele care reprezintă fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene, precum și cele care reprezintă taxe vamale, accize și taxă pe valoarea adăugată pentru care administrarea, cu excepția inspecției fiscale și a executării silite, revine Autorității Vamale Române;

d) obligațiile bugetare rămase de plată ca urmare a unei restructurări acordate în temeiul prezentei ordonanțe, pentru care a eșuat planul de restructurare potrivit art. 13 alin. (1).

3. La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare, potrivit prezentului capitol, are obligația de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenția sa în perioada 8 august-31 octombrie 2019, în perioada 1 februarie- 30 septembrie 2020, în perioada 1 noiembrie 2020- 30 septembrie 2021, precum și în perioada 20 iunie 2022- 31 ianuarie 2023 inclusiv, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, și se adresează unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare și a testului creditorului privat prudent. Debitorii care înregistrează obligații de natura celor prevăzute la art. 1 alin. (2^1) depun notificarea în perioada 20 iunie 2022- 31 ianuarie 2023 inclusiv, sub sancțiunea decăderii și cu respectarea cerințelor prevăzute de prezentul alineat.

4. La articolul 4, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Măsura de anulare a unor obligații bugetare principale poate avea loc pentru maximum 50% din totalul obligațiilor bugetare principale, în condițiile alin. (6)-(9), și nu poate avea ca obiect obligații bugetare principale și accesorii prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) și d).

5. La articolul 4 alineatul (6) litera b) punctul (i), literele aa) și bb) se modifică și vor avea următorul cuprins:

aa) obligațiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 și data depunerii solicitării de restructurare;

bb) obligațiile bugetare principale și accesorii prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) și d) înscrise în certificatul de atestare fiscală emis potrivit art. 3 alin. (3);

6. La articolul 4 alineatul (6) litera b) punctul (ii), litera bb) se modifică și va avea următorul cuprins:

bb) obligațiile bugetare principale și accesorii prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) și d) transmise organului fiscal în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data comunicării deciziei de înlesnire la plată;

7. La articolul 6 alineatul (3), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) emite decizie de amânare la plată a dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor datorate de debitor aferente obligațiilor bugetare principale care constituie obiect al restructurării la plată, cu excepția obligațiilor accesorii aferente obligațiilor bugetare principale prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) și d), care trebuie plătite potrivit art. 4 alin. (6) lit. b) pct. (i) și (ii). Se emite această decizie și în situația în care obligațiile bugetare principale prevăzute la art. 1 alin. (1), (3) și (4) sunt stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;

8. La articolul 12, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Pentru obligațiile bugetare ce formează obiect al restructurării, cu excepția obligațiilor bugetare principale prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) și d), nu se datorează și nu se calculează obligații de plată accesorii de la data aprobării planului de restructurare.

9. La articolul 22, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Solicitarea de restructurare prevăzută la art. 5 se poate depune până la data de 31 iulie 2023, sub sancțiunea decăderii.

10. După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 22^1, cu următorul cuprins:

Articolul 22^1

Restructurarea obligațiilor bugetare în cazul organelor fiscale locale

(1) Debitorii prevăzuți la art. 1 își pot restructura obligațiile bugetare restante la data de 31 decembrie 2021 și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum și obligațiile bugetare accesorii, existente în evidența organului fiscal local, în vederea recuperării, în condițiile prezentului capitol.

(2) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se aprobă prin hotărâre a autorităților deliberative existente la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Articolul II

(1) Pentru debitorii care au depus solicitări privind restructurarea obligațiilor bugetare potrivit art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, aprobată prin Legea nr. 216/2021, cu modificările și completările ulterioare, aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, acestea se soluționează potrivit legislației în vigoare la data depunerii solicitării sau debitorii pot opta, prin depunerea în termenul prevăzut la art. 22 alin. (1) din aceeași ordonanță a unei noi cereri adresate organului fiscal competent, pentru refacerea planului de restructurare cu obligațiile bugetare restante la 31 decembrie 2021, în condițiile respectivei ordonanțe, astfel cum a fost modificată de prezenta ordonanță de urgență. Dispozițiile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, aprobată prin Legea nr. 216/2021, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile. În acest caz, în baza cererii, organul fiscal emite un nou certificat de atestare fiscală, care cuprinde obligațiile bugetare restante la data de 31 decembrie 2021 și neachitate la data emiterii acestuia.

(2) Pentru debitorii care au depus notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare, potrivit art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, aprobată prin Legea nr. 216/2021, cu modificările și completările ulterioare, și care nu au depus solicitarea de restructurare a obligațiilor bugetare, potrivit art. 5 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, organele fiscale emit, din oficiu, în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, un nou certificat de atestare fiscală care cuprinde obligațiile bugetare restante la data de 31 decembrie 2021 și neachitate la data emiterii acestuia, în condițiile respectivei ordonanțe, astfel cum a fost modificată de prezenta ordonanță de urgență, pe care îl comunică debitorului. Dispozițiile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, aprobată prin Legea nr. 216/2021, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile. Depunerea unei noi notificări, după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, nu mai produce efecte. În situația în care s-a început executarea silită, aceasta se suspendă de la data depunerii solicitării de restructurare.

(3) Pentru debitorii care depun notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare, potrivit art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, aprobată prin Legea nr. 216/2021, cu modificările și completările ulterioare, după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, dar nu depun solicitarea de restructurare a obligațiilor bugetare, potrivit art. 5 din același act normativ în termen de 6 luni de la data depunerii notificării, începe sau continuă, după caz, executarea silită. Dispozițiile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, aprobată prin Legea nr. 216/2021, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile. Depunerea unei noi notificări în perioada de 6 luni sau după expirarea acestui termen nu mai produce efecte. În situația în care solicitarea de restructurare este depusă după începerea executării silite, aceasta se suspendă de la data depunerii solicitării de restructurare.

Articolul III Articolul 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La alineatul (2), literele a) și b) vor avea următorul cuprins:

a) introducerea în/sau scoaterea din țară, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă sunt depășite limitele cantitative prevăzute la art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în cazul produselor accizabile supuse marcării, sau dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 de lei, în cazul produselor accizabile nesupuse marcării, și mai mare de 40.000 de lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

b) introducerea în/sau scoaterea din țară, de două sau mai multe ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă prin fiecare introducere sau scoatere din țară nu sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la lit. a), însă cumulat, sunt depășite aceste limite;

2. Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3) Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, dacă sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la alin. (2) lit. a).

Articolul IV Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 331, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) Prevederile alin. (2) lit. c)-f) și i)-l) se aplică până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv.

2. La articolul 351, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu următorul cuprins:

(1^2) Se încadrează la pozițiile 3.1.1, 3.1.2, 3.1.3 sau 3.2.1 din anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu băuturile fermentate cu o concentrație alcoolică pe volum de sub 8,5% vol.

3. La articolul 450, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1) Constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenție potrivit dispozițiilor art. 449 alin. (2) lit. k) se fac și de către ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române, de către ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției de Frontieră Române, de către ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române și de polițiștii locali.

4. La articolul 452 alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:

h) deținerea de către orice persoană sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, cu excepția celor deținute în antrepozitul fiscal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, tutun de fumat peste 1 kg, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri;

5. La articolul 452 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera h^1), cu următorul cuprins:

h^1) săvârșirea de mai multe ori în decursul unui an calendaristic a faptelor prevăzute la art. 449 alin. (2) lit. k), dacă prin cumulare se depășesc limitele cantitative prevăzute la lit. h);

6. La articolul 452 alineatul (2), literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:

b) cu închisoare de la un an la 5 ani, cele prevăzute la lit. b), e) și i)-k);

c) cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, cele prevăzute la lit. a), c), d), h), h^1) și l).

Articolul V

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă art. 1-5, art. 6 alin. (1), (2^1) și (3)-(4^1), art. 7 alin. (1), (3)-(5) și art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 30 ianuarie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 166/2015, cu completările ulterioare.

Articolul VI

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, sumele aferente plății premiilor suspendate în condițiile prevăzute la art. 6 alin. (7), precum și cele prevăzute la art. 7^1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 166/2015, cu completările ulterioare, se achită de către Ministerul Finanțelor în limita sumelor aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni Generale.

Articolul VII Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. IV intră în vigoare de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția pct. 1 și 2 care intră în vigoare la data de 1 iulie 2022.

---------------------------------

Legea cecului completata si modificata

Legea 182/17/06/2022, publicata in Monit. Of. 599/20.06.2022  modifica și completeaza Legea 59/1934 asupra cecului

-----------------.

ARTICOL UNIC Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Art 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 1Cecul cuprinde:

1. Denumirea de cec exprimată în limba română;

2. Ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani;

3. Denumirea instituției de credit care trebuie să plătească, având calitatea de tras;

4. Locul plății;

5. Data și locul emiterii;

6. Semnătura emitentului, având calitatea de trăgător. Prin semnătura trăgătorului se înțelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente, după caz;

7. Numele/Denumirea trăgătorului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele trăgătorului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului;

8. Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.

Cecul original este cecul emis pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original.

2. Art2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Cecul căruia îi lipsește unul din elementele prevăzute la art. 1, cu excepția locului plății și a locului emiterii, nu va fi considerat cec. În cazul în care locul plății lipsește, se consideră plătibil la sediul social al trasului.

3. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 3 În scopul prezentei legi, cecul nu poate fi tras decât asupra unei instituții de credit.

Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil în contul său deschis la tras.

4. La articolul 4, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 4 Cecul nu poate fi acceptat. Mențiunea de acceptare trecută pe cec se consideră nescrisă.

5. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 6 Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuși.

6. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 7 Orice clauză cu privire la dobânda înscrisă în cec se consideră nescrisă.

7. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 8Cecul este plătibil numai la instituția de credit trasă.

8. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:

Arti 9 Într-un cec suma de plată este scrisă în litere și în cifre, iar în cazul în care există neconcordanțe, prevalează suma de plată scrisă în litere.Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de neconcordanțe suma de plată este cea mai mică.

9. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

ARt. 10 În cazul în care cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau în numele cărora a fost semnat, obligațiile celorlalți semnatari rămân totuși valabile.

10. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 11 Orice semnătură a unui cec trebuie să respecte prevederile art. 1 pct. 6.

11. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 12 Persoana fizică care semnează un cec în calitate de reprezentant legal sau de împuternicit al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a o reprezenta în acest scop este ținută personal, în temeiul cecului, și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat ori împuternicit. Aceeași regulă se aplică reprezentantului sau împuternicitului care a depășit împuternicirea sa.

Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar sau, după caz, prin împuternicit, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.

12. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 13Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză, prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere, se consideră nescrisă.

13. La articolul 15, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare.

14. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 16 Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condiție la care este supus se consideră nescrisă.

Girul parțial este nul.Este de asemenea nul girul trasului.Girul «la purtător» este echivalent unui gir în alb.

Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanțe, în afară de cazul când trasul are mai multe dezmembrăminte și dacă girul este făcut în folosul unui dezmembrământ, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.

15. La articolul 17, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 17 Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant sau de către reprezentantul său legal sau, după caz, de împuternicitul acestuia.

16. La articolul 18 alineatul 2, punctele 1 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:

1. Să îl completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea unei alte persoane.

..............................................................................................

3. Să predea cecul unui terț fără să îl gireze și fără să completeze girul în alb.

17. La articolul 19, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 19 Girantul, dacă nu există clauză contrară, răspunde de plată.

18. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art20 Deținătorul unui cec transmisibil prin gir este considerat legitim dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se consideră în această privință nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este considerat că a dobândit cecul prin gir în alb.

19. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 22 Dacă o persoană a pierdut, din orice motiv, posesia unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, conform art. 20, nu este obligat să predea cecul, cu excepția cazului în care l-a dobândit cu rea-credință sau dacă a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea lui.

20. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 23 Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, cu excepția situației în care posesorul a dobândit cecul cu intenția de a păgubi debitorul.

21. La articolul 24, alineatele 1 și 2 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Art 2Dacă girul cuprinde mențiunea «valoare pentru acoperire», «pentru încasare», «pentru procură» sau orice altă mențiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cec, dar nu îl poate gira decât cu titlu de procură.Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiile pe care le-ar fi putut opune girantului.

22. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 25Girul înscris posterior protestului sau unei alte constatări echivalente sau după expirarea termenului de prezentare produce numai efectele unei cesiuni ordinare.Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind înscris înaintea protestului sau constatării echivalente sau înaintea expirării termenului la care se referă alin. 1.

23. Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art.27 Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: «pentru aval» sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist.Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei mențiuni el se consideră dat pentru trăgător.

24. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul avalistul este ținut în același mod ca și persoana pentru care a dat avalul.

Obligația sa este valabilă chiar dacă obligația pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă.

Când avalistul plătește cecul, el dobândește drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat și împotriva celor care sunt obligați față de acesta din urmă, în temeiul cecului.

25. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art29Cecul este plătibil la vedere. Orice clauză contrară se consideră nescrisă.

26. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 30 Cecul emis și plătibil în România trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranților, garanților și a trăgătorului, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.

Cecul emis într-o țară străină și plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afara Europei în termen de 70 de zile.

Termenele prevăzute la alin. 1 și 2 se calculează pe zile calendaristice, începând cu ziua următoare datei emiterii. Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare la plată va fi cel stabilit de legea locului plății.

27. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 32Prezentarea unui cec la instituția de credit a plătitorului sau la o casă de compensare echivalează cu o prezentare la plată.

28. Articolul 32^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 32^1 Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere.

În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înțelege procedeul informatic care constă în următoarele operațiuni succesive:

a) transpunerea în format electronic a informațiilor relevante din cecul original sau din cecul remis la încasare de către beneficiar printr-un canal electronic securizat;

b) reproducerea imaginii cecului original sau a imaginii cecului remis la încasare de către beneficiar printr-un canal electronic securizat, astfel cum a fost recepționată în condițiile art. 32^4; și

c) transmiterea informației electronice obținute prin operațiunile prevăzute la lit. a) și b) către instituția de credit plătitoare.

Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleași efecte juridice ca și prezentarea la plată a cecului original, cu condiția ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.

Instituțiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiția ca între ele și între instituția de credit a beneficiarului și beneficiar să existe o convenție prealabilă în contextul unui aranjament de plată și de transfer de documente sau o convenție constând în aderarea lor la un sistem de plăți.

În relația dintre instituțiile de credit, informațiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original sau în imaginea cecului original, transmis printr-un canal electronic securizat, sunt stabilite potrivit convenției prevăzute la alin. 4.

Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenției prevăzute la alin. 4.

Momentul recepționării de către instituția de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăți a informațiilor relevante pentru trunchiere și a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.

Transmiterea către instituția de credit plătitoare a informațiilor relevante și a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea și integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.

Pentru ca instituția de credit a beneficiarului să prezinte la plată cecul, beneficiarul, client al său, trebuie să îi transmită fie cecul în original, fie imaginea cecului original, printr-un canal electronic securizat.

29. Articolul 32^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 32^2

Când prezintă la plată un cec în original sau imaginea cecului original, prin trunchiere, instituția de credit este obligată:

a) să verifice dacă cecul original sau imaginea cecului original respectă prevederile legale cu privire la formă și

conținut, inclusiv succesiunea girurilor, cu excepția autenticității semnăturilor trăgătorului și giranților sau a reprezentanților legali ori, după caz, a împuterniciților acestora;

b) să garanteze acuratețea și conformitatea informațiilor relevante pentru trunchiere, transmise electronic, cu datele din cecul original, precum și conformitatea imaginii cecului cu cecul original.

Instituția de credit care prezintă la plată un cec prin trunchiere răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. 1.

30. Articolul 32^3 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 32^3 Refuzul total sau parțial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituția de credit plătitoare.

În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituția de credit care deține cecul original sau căreia beneficiarul i-a remis imaginea cecului original, printr-un canal electronic securizat, va înscrie pe cecul în original:

a) data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30;

b) mențiunea «Refuzat» însoțită de motivele refuzului la plată, datată și semnată de către reprezentanți legali sau, după caz, împuterniciți ai acestora.

Mențiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2 lit. a) și b), cu respectarea dispozițiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plată.

În cazul în care beneficiarul a transmis instituției sale de credit imaginea cecului original prin canal electronic securizat, pentru exercitarea dreptului de protest/regres, acesta va prezenta cecul original în vederea înscrierii mențiunilor doveditoare ale refuzului de plată de îndată ce a primit notificarea refuzului, în condițiile stabilite conform convenției prealabile încheiate între aceștia. Orice pierdere sau imposibilitate de exercitare a drepturilor specifice rezultate din neprezentarea cecului original va fi imputabilă beneficiarului cecului, caz în care instituția de credit nu va răspunde pentru eventuale prejudicii, dacă a informat beneficiarul cu privire la existența refuzului.

31. După articolul 32^3 se introduce un nou articol, articolul 32^4, cu următorul cuprins:

Articolul 32^4 Remiterea unui cec la încasare, printr-un canal electronic securizat, poate fi realizată de beneficiarii care îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de instituțiile de credit prin normele și politicile interne ale acestora.

Transmiterea de către beneficiar a imaginii cecului original în format electronic trebuie realizată prin mijloace și procedee tehnice care asigură autenticitatea și integritatea acestuia, conform standardelor de securitate internaționale sau europene.

Remiterea spre încasare a unui cec printr-un canal electronic securizat produce aceleași efecte juridice ca și remiterea spre încasare a cecului original, pe suport hârtie, cu condiția ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.

32. La articolul 33, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

În lipsa unui astfel de ordin, trasul poate plăti și după expirarea termenului.

33. La articolul 35, alineatele 1 și 3 se abrogă.

34. Articolul 37 se modifică și va următorul cuprins:

Articolul 37 Când un cec este plătibil într-o monedă care nu are curs la locul plății, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului, în moneda țării, după valoarea ei din ziua plății. Dacă plata nu a fost făcută la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să îi fie plătită în moneda țării, fie după cursul în ziua prezentării, fie după cursul din ziua plății.

Valoarea monedei străine este determinată după uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuși să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cec.

Regulile aici prevăzute nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume precizată, prin clauza de plată efectivă în monedă străină.

Dacă suma este precizată într-o monedă având aceeași denumire, dar o valoare diferită în țara de emisiune și în aceea a plății, se presupune că indicarea se referă la moneda locului de plată.

35. După articolul 37 se introduce un nou articol, articolul 37^1, cu următorul cuprins:

Articolul 37^1 Plata cecurilor emise în alte valute și care au curs la locul plății și sunt plătibile în lei se va face prin conversia valutară a sumelor la cursul Băncii Naționale a României valabil în ziua prezentării la plată a cecului.

36. Articolele 38, 39 și 40 se abrogă.

37. La articolul 41, alineatele 2, 4 și 5 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Primitorul nu poate gira cecul decât unei instituții de credit pentru încasare; instituția de credit nu îl poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziții se consideră nescrise.

..............................................................................................

Cel care plătește un cec netransmisibil altei persoane decât primitorului sau instituției de credit giratare pentru încasare răspunde de plata făcută. Clauza «netransmisibil» trebuie pusă chiar de instituția de credit, la cererea clientului.

38. Articolul 42 se abrogă.

39. Articolul 43 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 43 Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranților, trăgătorului și celorlalți obligați, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit și dacă refuzul de plată este constatat:

1. fie printr-un act autentic (protest);

2. fie prin mențiunea de refuz a trasului datată și scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat, conform prevederilor art. 32^3 alin. 2 lit. b);

3. fie prin mențiunea de refuz a trasului datată și scrisă pe o copie a cecului refuzat, certificată de tras, în cazul pierderii originalului pe circuit bancar și cuprinzând ziua când a fost prezentat.

Posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului și pentru cecurile prezentate la plată după expirarea termenului de prezentare. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai există prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei dispărute.

40. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 45  Posesorul trebuie să aducă la cunoștința girantului său și a trăgătorului despre neplată, în cele 4 zile lucrătoare care urmează zilei protestului sau constatării echivalente ori zilei prezentării, dacă există mențiunea «fără cheltuieli». Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit înștiințarea, să o aducă la cunoștința girantului său, arătând numele și adresele celor care au făcut înștiințările precedente; înștiințările se vor realiza astfel până la trăgător. Termenele prevăzute în prezentul articol curg de la primirea înștiințării precedente.

În cazul în care o înștiințare este transmisă unui semnatar al cecului, aceasta trebuie să fie transmisă în același termen și avalistului său.

În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicato într-un mod ilizibil, înștiințarea transmisă girantului, care îl precedă, este suficientă.

El trebuie să dovedească că a făcut înștiințarea în termenul prescris. Înștiințarea se consideră făcută în termen dacă a fost predată oficiului poștal cel mai târziu în ultima zi a termenului.

Cel care nu face înștiințarea în termenul mai sus indicat nu decade din dreptul său de regres; el este răspunzător, dacă va fi cazul, de paguba cauzată prin neglijența sa, fără însă ca daunele să poată depăși suma din cec.

41. Articolul 46 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 46Trăgătorul, girantul sau avalistul, prin reprezentantul său legal sau, după caz, împuternicitul acestuia, poate, prin mențiunea «fără cheltuieli», «fără protest» sau orice altă expresie echivalentă, scrisă pe cec și semnată, să scutească posesorul, pentru exercitarea dreptului de regres, de formularea protestului sau a unei constatări echivalente.

Această mențiune nu exclude obligația posesorului de prezentare a cecului la termenele stabilite, nici de înștiințările ce urmează a fi transmise.

Dovada nerespectării termenelor este în sarcina celui care o opune posesorului.

Dacă mențiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efecte față de toți semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. În cazul în care, deși există clauza înscrisă de trăgător, posesorul formulează protestul sau constatarea echivalentă, cheltuielile rămân în sarcina posesorului. Dacă mențiunea a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării echivalente, dacă un astfel de act a fost întocmit, pot fi cerute de la toți semnatarii.

42. La articolul 47, alineatele 1 și 2 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Art 47Toți cei care s-au obligat prin cec sunt obligați solidar față de posesor.

Posesorul se poate îndrepta împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat.

43. La articolul 48, punctele 2 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:

2. Dobânda legală, calculată de la prezentare.

3. Cheltuielile de protest și celelalte cheltuieli

44. La articolul 49, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

2. Dobânda legală la această sumă, calculată din ziua când a plătit suma.

45. La articolul 50, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 50Oricare obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plății, predarea cecului, împreună cu protestul.

46. Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 51 Când prezentarea cecului, formularea protestului sau a constatării echivalente în termenele prevăzute în prezenta lege este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forță majoră), aceste termene sunt prelungite în condițiile legii.

Posesorul este dator să aducă fără întârziere la cunoștința girantului său, trăgătorului, prin scrisoare recomandată sau prin orice mijloc de comunicare care asigură confirmarea primirii, cazul fortuit ori de forță majoră și să înscrie pe cec o mențiune în acest sens datată și semnată de el, urmând a fi aplicate dispozițiile art. 45 în mod corespunzător.

După încetarea cazului fortuit ori de forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cecul la plată.

În cazul în care cazul fortuit ori de forță majoră durează 15 zile calendaristice, calculate de la data când posesorul a adus la cunoștința girantului său, trăgătorului, cazul fortuit ori de forță majoră, chiar dacă înștiințarea este făcută înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare.

Nu se consideră cazuri fortuite ori de forță majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale celui pe care el l-a însărcinat cu prezentarea cecului sau cu întocmirea protestului.

47. Articolul 52 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 52Între mai mulți obligați care au o situație egală în cec nu se poate exercita acțiunea cambială; raporturile dintre aceste persoane sunt reglementate de prevederile legale cu privire la obligațiile solidare.

48. Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 54În termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate formula contestație la executare.

Contestația se va introduce la instanța de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte cauze.

Hotărârea pronunțată asupra contestației va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare.

Instanța va putea suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul, înscriindu-se în fals, nu recunoaște semnătura sa sau pe cea a reprezentanților legali ori a împuterniciților săi sau nu recunoaște procura.

În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obține măsuri de asigurare.

49. Articolul 55 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 55 În procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepțiile de nulitate a titlului, prevăzute la art. 2 și 23, în condițiile legii.

Excepțiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.

50. La articolul 56, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art56Dacă din raportul care a dat naștere emiterii sau transmiterii cecului derivă o acțiune cauzală, aceasta poate fi exercitată și ulterior emiterii sau transmiterii cecului, afară de cazul în care se dovedește novația.

51. Articolul 58 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 58Protestul se întocmește de către executorul judecătoresc, notarul public sau avocat.

Protestul se poate întocmi și la orice judecătorie.

Asistența martorilor nu este necesară la întocmirea protestului.

52. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 59 Protestul poate fi întocmit prin act separat sau pe însuși originalul cecului ori pe duplicatul acestuia.

Dacă protestul este întocmit prin act separat, mențiunea de întocmire a protestului va fi făcută pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se procedeze la întocmirea protestului fără posesia titlului.

53. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art 60 Protestul trebuie întocmit împotriva trăgătorului, chiar dacă nu este prezent.

În cazul falimentului trasului, posesorul poate întocmi protestul împotriva acestuia.

Dacă trăgătorul a încetat din viață, protestul se va întocmi de asemenea pe numele său.

54. La articolul 61, alineatele 1 și 2 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Art 61Protestul trebuie să cuprindă:

1. Anul, luna, ziua și ora în care a fost întocmit;

2. Numele și prenumele/denumirea celui care a cerut formularea protestului;

3. Numele și prenumele persoanei/denumirea entității împotriva căreia s-a formulat protestul;

4. Locul unde a fost întocmit;

5. Somația de plată.

Protestul va fi subscris de cel care l-a întocmit.

55. La articolul 62, alineatul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

În cazurile prevăzute de alin. 1 al prezentului articol, girul fără dată se consideră realizat înainte de declarație.

56. Articolele 64 și 65 se abrogă.

57. Articolul 66 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 66

În cazul alterării textului unui cec, semnatarii rămân obligați în termenii textului original.

58. La articolul 67, alineatele 1 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 67

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată judecătoriei, în condițiile legii.

..............................................................................................

Instanța de judecată competentă, după examinarea cererii și a elementelor produse, ca și a dreptului posesorului, va pronunța în cel mai scurt timp posibil o ordonanță prin care, specificând datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar găsi și va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deținătorul cecului nu a făcut opoziție.

59. Articolul 73 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 73

Acțiunile de regres ale posesorului împotriva giranților, trăgătorului sau celorlalți obligați se prescriu în termen de 6 luni, calculat de la expirarea termenului de prezentare.

Acțiunile de regres ale diferiților obligați la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu în termen de 6 luni, calculate din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acțiunea în regres a fost pornită împotriva sa.

60. Articolul 75 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 75

Prin expresia instituție de credit întrebuințată în prezenta lege se înțelege persoanele juridice prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare.

61. La articolul 76, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Când cea din urmă zi a termenului prevăzut de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec și în special pentru prezentarea sau pentru formularea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat până la următoarea zi lucrătoare. Zilele de sărbătoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.

62. Articolul 77 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 77

În termenele prevăzute prin prezenta lege nu se ia în calcul ziua de la care ele încep să curgă.

63. După articolul 78 se introduce un nou articol, articolul 78^1, cu următorul cuprins:

Articolul 78^1

După prezentarea la plată, posesorul instrumentului poate solicita retragerea din circuitul bancar, în baza unei solicitări adresate instituției sale de credit prin orice mijloace de comunicare agreate, iar instrumentul va fi retras din circuitul bancar de către instituția sa de credit, dacă nu a fost debitat contul clientului plătitor sau nu a fost inițiat refuzul la plată pe contul acestuia. În acest caz, posesorul își asumă consecințele retragerii de la decontare.

Instrumentul retras nu mai poate fi prezentat la plată.

64. Articolele 79-83 se abrogă.

65. Articolul 85 se abrogă.

66. După articolul 85 se introduce un nou articol, articolul 85^1, cu următorul cuprins:

Articolul 85^1

Banca Națională a României este autoritatea competentă să emită norme pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

Biletele de valoare-noutati

 Legea 187/22.06.2022 publicata in Monit. OF. 613/22/06/2022 modifica și compleaza Legea 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

Iata modificarile si completarile:

--------------

Art 14 .Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 30 de lei.

2. La articolul 15, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), organizațiile sindicale legal constituite pot acorda din fonduri proprii, ocazional, tichete cadou membrilor proprii care nu au calitatea de angajați ai organizației sindicale.

(4) Frecvența acordării tichetelor cadou prevăzute la alin. (3) și valoarea lor se stabilesc de către conducerea organizației sindicale. Prevederile referitoare la achiziționarea și emiterea tichetelor cadou se aplică în mod corespunzător.

3. La articolul 24, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu următorul cuprins:

(6^1) Voucherele de vacanță pot fi utilizate și pentru acoperirea cheltuielilor cu taberele școlare, naționale sau tematice, organizate pe teritoriul României, la care participă copilul titularului. Procedura privind plata taberelor potrivit prezentului alineat se stabilește prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului finanțelor.

-----------------------

(1) Prevederile art. I pct. 1 se aplică începând cu data de 1 iulie 2022.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018, cu modificările ulterioare, valoarea nominală prevăzută la art. I pct. 1 din prezenta lege se aplică și în semestrul II al anului 2022, precum și în primele două luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv februarie și martie 2023.

(3) Angajatorii pot acorda suplimentar, în luna iulie 2022, tichete de masă având valoarea corespunzătoare diferenței dintre valoarea stabilită la art. I pct. 1 din prezenta lege, de până la 30 lei/tichet de masă/zi, și valoarea acordată în luna iunie 2022 corespunzător zilelor lucrate în această lună.

----------------------------------------------

Istoria leului romanesc

  Moneda natională romaneasca,  leul, a fost stabilită la 22 aprilie 1867 ca o moneda bimetalica cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur cu 100 de diviziuni, numite bani. 

Primele monede emise au fost  din bronz, cu valori nominale de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani, care au fost bătute în Anglia, în anul 1867.

In anul 1868, s-a emis prima moneda romaneasca de aur care avea  valoarea nominală de 20 lei, la un tiraj foarte mic, de  200 de exemplare,  drept probă.

 Din anul 1870 s-au emis și monede de argint cu valori nominale de 50 de bani („bancute”), 1 leu și 2 lei.

 Din anul 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei

 In anii 1883 și 1890 s-au batut monede din aur pentru circulatie

 Monetaria Statului a fost înfiintata la 3 martie 1870 , si a inceput sa  bata moneda, pana atunci monedele erau batute  în străinătate.

 In  anul infiintarii, 1870, la Monetaria Statului au fost bătute monede de argint, cu valoarea nominală de 1 leu , și de aur, cu valoarea nominală de 20 de lei.

 Din cauza ca nu  exista  moneda nationala anterior anului 1870, toate taxele și vama erau plătite direct în aur; aurul strain era des folosit,  de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turcească (22,70), imperialii ruși vechi (20,60) și suveranii englezi (25,22). 

Intra multa valuta  in tara, mai ales rubla ruseasca, ceea ce a condus la măsuri drastice din partea unor miniștri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, care a stabilit  un anumit curs de schimb .

Primii"bani" de hartie au fost, de fapt bilete ipotecare.

 Banca Nationala a Romaniei a fost infiintata  la 1 aprilie 1880, care ea devenit  singura autorizata  sa bata  moneda de metal și hartie.

Cladirea unde isi are sediul  Banca Nationala a României a fost construita intre anii 1884 și 1889, in baza  planurilor arhitectilor francezi Albert Galleron și Joseph Cassien-Bernard.

Prin lege , in anul  1900, s-a autorizat și emiterea monedelor  de nichel, cu valori nominale de 5, 10 și 20 bani.

In anul 1906, s-au bătut  monede de aur, cu valorile nominale de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei și 100 lei, cu ocazia  sărbătoririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

Garantat în aur și argint, leul romanesc a rămas o monedă europeană stabilă până la al Doilea Război Mondial, chiar daca  că aurul Bancii Nationale a Romaniei, trimis la adăpost de invazia germana, în 1916 și 1917 la Moscova, a fost confiscat de puterea sovietică,  doar o foarte mica parte a fost returnata.

In anul 1889, in acelasi timp  cu Austro-Ungaria, Bulgaria, Venezuela, Serbia, Muntenegru și San Marino, Romania a aderat la Uniunea Monetara Latina, fondata pe regimul bimetalismului aur-argint. Uniunea  a fost  infiintata  în anul 1865 de Franta, Belgia, Italia, Elvetia, Luxemburg și a intrat în vigoare la 1 august 1866.  

S-au alăturat Grecia, apoi Spania, în 1868. 

Statele membre au cazut de acord să schimbe moneda națională la un standard de 4,5 grame de argint sau 0,290322 grame de aur (un raport de 15,5 la 1) și să le facă în mod liber interschimbabile. 

Uniunea Monetara Latina s-a autodizolvat la al inceputul anul  1927.

In perioada ce a urmat  Primului Razboi Mondial, leul românesc isi pierde din valoare (inflatie), din cauza distrugerii economiei românești în război și a preschimbării banilor străini (coroane austro-ungare, ruble rusesti) dar și a banilor de ocupatie emisi de armata germană.

 Inflatia a continuat in perioada interbelica și în cea a celui de-Al Doilea Război Mondial.

 In 1944 ,armata rusa  intrat ape teriotoriul Romaniei  impune   acceptarea leului de ocupatie sovietic. 

 Romania a fost obligata  la plata unor  despagubiride război foarte mari, iar aceasta a dus inflația la rate astronomice în 1946 și, mai ales, în 1947.

 In anul  1946 a fost emisa  moneda de 100 000 lei, iar la 25 iunie 1947 a fost pus ape piata  bancnota de 5 000 000 lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria Romaniei.

În 1947, s-a facut  denominarea, la un raport de 1 leu nou la 20 000 lei vechi.

 La vremea introducerii denominarii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.

In anul 1952 sa avut loc  reforma monetara, la o paritate de 1 leu nou = 20 lei vechi. 

Spre deosebire de denominarea precedentă, diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalităti de schimb (bani lichizi, depozite bancare, datorii)

 Aceste paritati au variat  între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu

 Aceste bancnote noi  au cunoscut două tipuri: cu serie și numar in  culoarea albastra (tipărite în România) și cu serie și numar in  culoare rosie (tipărite în Cehoslovacia). 

In acelasi timp cu bancnotele, au circulat și monede pentru subunități (1, 3, 5, 15, 25 și 50 bani), iar apoi  au fost introduse monede și pentru valorile unitare (1 și 3 lei). Monedele aveau stema pe revers.

În 1966 s-au  monede și bancnote  denumirea statului: Republica Socialistă România, acestea au circulat  pana dupa  Revolutia  din 1989.

 Au mai fost emisiuni de monede din aluminiu pentru subunităti: 5 și 15 bani (în 1975), 25 bani (în 1982). În 1978 s-a emis si moneda de 5 lei  din aluminiu. Emisiunile vechi rămân acceptate la plata, dar in timp bancnotele unitare (1, 3 și 5 lei) si-au redus circulatia.

In timpul  comunismului , s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. După această decizie, leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989, rata de schimb a fost stabilită  prin acte normaitve

Rata de schimb era utilizata  pentru a calculul valorii comertului exterior. 

Noutati legislative

Cele mai recente acte normative cu impact in domeniul fiscal :

1.OMFP 113/2022 pentru completarea Procedurii de aplicare a masurilor de restructurare a obligatiilor bugetare restante publicat in Monitorul Oficial 483/16.05.2022

2.Legea 135/2022 pentru completarea si modificarea unor acte normative publicata in Monitorul Oficial 

489/17.05.2022

3.Legea 139/2022 pentru aprobarea OUG 120/2021 referitor al implementarea sistemului national  privind factura electronica RO e-factura si pentru completarea OG 78 privind omologarea si eliberarea cartii de indentitate a vehiculului , publicata in Monitorul Oficial nr 490/17.05.2022

4. OMFP 1108/2022 privind modificarea OMFP 105/2016 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata a TVA si a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri , publicat in Monitorul Oficial nr 486/16.05.2022