Stabilirea valorii indexate a tichetelor de masa

 

A fost publicat Ordinul comun al ministrului finantelor publice si ministrului  muncii si protectiei sociale nr 2876//1452 din 2020 privind stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa pentru semestrul II 2020. 

Tinand cont de art 33 din Normele de aplicare ale Legii 195/2018 privind tichetele valorice,  ordinul mai sus amintit  stabileste ca valoarea nominala indexata a unui tichet de masa pentru semestrul II 2020 sa nu depaseasca  suma  de 20, 01 lei .

Valoarea este valabila si pentru primele doua luni din anul 2021.

Contractul de mandat comercial

  

Prin contractul de mandat comercial mandantul imputerniceste mandatarul sa efectueze in numele sau (al mandantului) unul sau mai multe operatiuni juridice contra unei sume (remuneratii). 

Este un contract consensual, principal, cu titlu oneros, care poate avea executare imediat asu succesiva.

Mandantul poate mandata mandatarul  sa efectueze in numele sau  mai multe acte juridice, pe o perioada mare de timp sau il poate mandata doar pentru efectuarea unui singur act juridic, specificat in contract.

Contractul de mandat comercial va cuprinde clauze ca : parti, obiectul contractului, drepturile si obligatiile partilor, durata, pret, modalitati de plata, data intrarii in vigoare si durata contractului, reziliere, forta majora. arbitraj. Se poate adauga si o clauza  cu referire la cesiunea contractului.

Mandantul are obligatia sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru indeplinirea mandatului, sa platesca mandatarului atat sumele aferente cheltuielilor  necesare pentru executarea mandatului cat si remuneratia cuvenita conform  contractului. 

Obligatiile mandatarului: sa isi indeplineasca cu buna credinta atributiile conform contractului de mandat, sa il instiinteze pe mandant despre executarea mandatului, sa anunte pe terti in numele cui lucreaza punandu-le la dispozitie imputernirea de la mandant.  

 

Contractul de concesiune

 Contractul de concesiune este contractul  intre doua parti ( concedent si concesionar ) , incheiat, de regula, pe o durata determinata.

Prin intermediul acestui contract, concedentul transmite concesionarului,, in schimbul unei redevente , spre administrare, un teren, o activitate economica proprietate publica sau chiar un serviciu public. 

Contractul de concesiune este un contract consensual, cu titlu oneros, cu executare succesiva ((redeventa se  plateste la anumite termene, succesive.) .

Clauzele pe care le cuprinde un contract de concesiune sunt cele obisnuite, ca in majoritatea contractelor:

1) parti- unde se trec datele de indentificare ale partilor si  ale reprezentantilor legali, unde este cazul.

2) obiectul contractului- in acest caz terenul, activitatea economica su serviciul public concesionat

3) obligatiile partilor - se completeaza cu obligatiile fiecarei parti in parte ( de exemplu concesionarul  are obligatia sa foloseasca obiectul/activitatea concesionat/a in scopul prevazut in contract,dar si sa plateasca redeventa si sa administreze cu buna credinta bunul/activitatea concesionata; sigur exista si obligatii ale concedentului- sa prea obiectul concesionat, sa nu intrervina in administrarea acestuia)

4)pretul si modalitati de plata: se precizeaza cat este redeventa, la ce termene de plata se efecteaza plata redeventei, prin  ce mijloace ( odin de plata, cec cash).

5.durata contractului

6.clauza penala- ce penalitati se aplica atunci cand o parte  nu isi respecta obligatiile.

7.reziliere- se mentioneaza cum se poate rezilia contractul 

8. forta majora- o clauza care, dupa  opinia mea, ar trebui sa fie inclusa in orice contract.

9.data intrarii in vigoare.

Evolutia preturilor-septembrie 2020

 

Conform INS, preturile de consum au crescut in luna septembrie 2020, fata de septembrie 2019 cu 2,5%.

Rata anuala calculata pe baza IAPC(indicele armonizat al preturilor de consum)  este de 2,1 %.

Rata medie a preturilor de consum in ultimele 12 luni (octombrie 2019 -septembrie 2020) ,fata de precedentele 12 luni ( octombrie 2018-septembrie 2019), calculata pe baza IPC(indicele preturilor de consum )  este de 3%.

Calculata pe baza IAPC,  rata medie este de 2,8%.

Indicele preturilor de consum pentru marfuri alimentare, in septembrie 2020, fata de august 2020 este de 99,45, fata de decembrie 2019 este de 102,91 iar fata de septembrie 2019 este de 104,96.

Rata medie lunara a inflatiei pentru marfuri alimentare este de 0,3 (in perioada 01.01-30.09.2020) , indentica cu aceeasi perioada din anul 2019.

Pentru marfurile nealimentare, indicele preturilor de consum in septembrie 2020, fata de august 2020 este de 99.99 , fata de decembrie 2019 este 99.90, fata de septembrie 2019 este 100.62.

Rata medie lunara a inflatiei pentru marfuri nealimentare in oerioada 01.01-30.09.2020 este 0,0 (zero)., in timp ce pentru aceeasi perioada din 2019, a fost de 0.3.

Indicele preturilor de consum pentru servicii, in septembrie 2020 fata de august 2020 este de 100.20 , fata de decembrie 2019 este de 102.35, iar fata de septembrie 2019 este de 102.45.

Rata medie a inflatiei, in perioada 01.01-30.09.2020 pentru domeniul serviciilor a fost 0.1 iar pentru perioada 1.01-30.09.2019 a fost de 0.3.

Tendinte in evolutia activitatii economice in perioada septembrie-noiembrie 2020

 INS a facut un studiu (ancheta de conjunctura) bazandu-se pe previziunile managerilor din diferite domenii de activitate ale economiei, pe care l-a publicat  acum cateva zile.

In baza acestui studiu,  s-au conturat, ca previziuni generale  asupra evolutiei  activitatii economice pentru perioada septembrie-noiembrie 2020.

-relativa stabilitate a activitatii in industrie, constructii, servicii

-relativa stabilitate a numarului de salariati in industrie, constructii,servicii

-crestere moderata a preturilor in constructii si comertul cu amanuntul.

In cadrul anchetei, INS a calculat un sold conjunctural ( perceptia managerilor intervievati asupra evolutiei fenomenului economic in domeniile lor de activitate) si un sold conjunctural procentual .

Soldul conjunctural procentual  este calculat ca diferenta  intre procentajul managerilor care au ales varianta pozitiva  si procentajul managerilorc care au ales varianta negativa.

Previziuni pe sectoare de activitate:

1. In industria prelucratoare , managerii au preconizat o relativa stabilitate a volumului 

de productie ( sold conjunctural procentual +5%), a numruluui de salariati ( sold conjunctural procentual -5%).; aceeasi relativa stabilitate preconizata preturile din domeniu ( sold conjunctural +5%)

2. Pentru sectorul constructiilor se preconizeaza orelativa stabilitate in cazul volumului productiei ( sold pr. +3%), a numarului de salariati ( sold conjunctural  -1%) si o crestere moderata  preturilor (sold conj. +8%).

3.In comertul cu amanuntul se estimeaza  o crestere moderata a activitatii economice (sold

conjunctural +10%), a volumului comenzilor catre furnizori (sold  conjunctural +13%) , a numarului de salariati (+14%).; de asemena se preconizeaza si o crestere moderata  apreturilor de vanzare cu amanuntul( +13%)

4.In servicii, managerii au estimat o relativa stabilitate atat a cererii de servicii (sold 

conjunctural +4%), a numarului de salariati (sold conjunctural -1%) cat si a preturilor de facturare a prestatiilor ( sold conjuncturl -1%)

Costul mediu al fortei de munca in anul 2019

 Conform unui comunicat INS din 25 septembrie 2020, costul mediu lunar al fortei de munca pentru anul 2019( cheltuiala angajatorului pentru un salariat), al nivel de economie nationala a fost de 5092 lei/salariat.

Castigul salarial mediu brut lunar realizat in 2019 pe total economie a fost 4853/persoana, iar salariul mediu net lunar tot la nivel de economie nationala a fost de 2986 lei, in crestere cu 

 13 %  ( +344 lei) fata de anul 2018.

Numarul mediu de salariati in anul 2019 a fost de 5.164.500 persoane, in crestere cu 96.400 persoane fata de anul 2018.

Totalul salariatilor la 31.12.2019 a fost de 5.481.100 persoane, mai mare cu 54 900 salariati fata de 31 decembrie 2018.

Domeniile in care s-au inregistrat castiguri salariale medii mai mari decat media nationala sunt:

- informatii si comunicatii (+89% mai mult decat media nationala)

-intermedieri financiare si asigurari (+66,8%)

-administratie publica (+65,7%)

-productia si furnizarea de energie termica, electrica,gaze, apa calda si aer conditionat (+46,8%)

-industria extractiva (+43,2%)

-activitati profesionale,stiintifice si tehnice (+31,9%)

-sanatate si asistenta sociala (+24,5%)

-invatamant(+13,7%)

Castigurile salariale medii nete lunare,aflate sub media pe economie, au fost cele ale salariatilor  din domenii ca:

-hoteluri si restaurante ( -42.2% 

-alte activitati de servicii (- 36,3%)

-agricultura,silvicultura si pescuit ( -23,7%)

-activitati deservicii adminstrative si activitati de servicii suport(-23,3%)

-comert(-20%)

-distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (-18,6%)

-tranzactii imobiliare(-16,9%)

-activitati de spectacole, culturale si recreative (-13,4%)

-industria prelucratoare (-13%)

-transporturi si depozitare (-8,2%)

-constructii(-6%)

Pentru anul 2019,indicele castigului salarial real (care se calculeaza ca raport intre indicele salarial nominal net si indicele preturilor de consum catre populatie)  a fost de 214,3% fata de anul 1990, cu 84% mai mare deca tin 2008 si cu 17,4% fata de 2018.

Este vorba de fapt, de puterea de cumparare a populatiei.

In medie, in anul 2019, femeile au castigat  in brut cu 2,4% mai putin decat barbatii ( femeile au avut salariul mediu brut de 4791 lei, iar barbatii  au avut un salariu mediu brut de 4909 lei.)

Veniturile salariale nete ale femeilor in 2019, au fost, in medie, cu 4,9% mai mici decat ale barbatilor  (femeile au avut un venit mediu net de 2908 lei, in schimb barbatii au avut un castg salarial mediu de 3057 lei)

Sistemul national electronic de plati online

 HG 692 din 19.aug.2020 modifica si completeaza HG 1235/2010 privind aprobarea Sistemului national electronic de plati online si obligatii d eplata catre bugetul consolidat .

Iata modificarile, asa cum apar ele in HG:

1. Titlul se modifică și va avea următorul cuprins:

HOTĂRÂRE

privind Sistemul național electronic de plată online

2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 1

(1) Obligațiile de plată către bugetul general consolidat se pot achita prin intermediul ghișeului virtual de plăți, denumit «Sistemul național electronic de plată online», denumit în continuare SNEP, ca parte componentă a Sistemului electronic național, denumit în continuare SEN, în conformitate cu termenii și condițiile prezentei hotărâri.

(2) Suplimentar față de plățile prevăzute la alin. (1), prin intermediul ghișeului virtual de plăți, se pot realiza, în condițiile prezentei hotărâri, orice plăți aferente prestării oricărui serviciu public, inclusiv oricărui serviciu comunitar de utilitate publică, precum și orice plăți aflate în legătură, directă sau indirectă, cu prestarea respectivului serviciu public.

3. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) În vederea încasării plăților prevăzute la art. 1 alin. (2) prin intermediul ghișeului virtual, entitățile beneficiare ale respectivelor plăți se vor înregistra în SNEP.

4. La articolul 5, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 5

(1) Cheltuielile privind înregistrarea în SNEP și interfațarea, inclusiv cele aferente conectării la acestea, sunt suportate de către instituțiile publice sau, în cazurile prevăzute la art. 1 alin. (2), de către persoanele juridice care prestează serviciul public sau de către entitatea beneficiară a sumelor plătite prin intermediul ghișeului.

5. La articolul 7, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul plăților realizate prin intermediul ghișeului virtual de plăți în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (2).

6. La articolul 9, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) În cazul serviciilor prevăzute la art. 1 alin. (2), virarea sumelor încasate prin intermediul SNEP, în conturile persoanelor juridice care prestează serviciile publice sau în conturile entităților beneficiare, se realizează printr-o singură tranzacție, în termen de maximum o zi lucrătoare de la data autorizării tranzacției, în conformitate cu metodologia stabilită în acest sens de către Autoritatea pentru Digitalizarea României cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.

7. La articolul 10 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) beneficiarul plății, pentru comisioanele aferente serviciilor de plată percepute de către furnizorul său de servicii.

8. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 13

Normele metodologice, precum și normele tehnice privind Sistemul național electronic de plată online se stabilesc prin decizie a președintelui Autorității pentru Digitalizarea României, cu avizul Secretariatului General al Guvernului și al Ministerului Finanțelor Publice, și se publică în Monitorul Oficial al României.

Articolul II

Normele metodologice, precum și normele tehnice privind Sistemul național electronic de plată online, prevăzute la art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 1.235/2010 privind aprobarea Sistemului național electronic de plată online a obligațiilor de plată către bugetul general consolidat, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă în 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.