OUG 89 din decembrie 2025

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ 89/23.12.2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicata in  MONITORUL OFICIAL 1203/24 dec.2025 Având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent, pentru a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung, inclusiv predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice,având în vedere faptul că refacerea echilibrelor bugetare și întărirea disciplinei bugetare la nivelul entităților publice și a responsabilizării ordonatorilor de credite în procesul bugetar constituie obiective de maximă urgență,ținând cont de efectele generate de aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru unele sectoare de activitate care au un aport semnificativ la nivel național în ceea ce privește dezvoltarea economică, concretizate într-o reducere a investițiilor, în restrângerea activității sau, în unele cazuri, chiar la renunțarea desfășurării activității,dată fiind necesitatea asigurării, pe de o parte, a condițiilor pentru continuarea derulării planurilor de extindere, modernizare și dezvoltare a activităților afectate de aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri și, pe de altă parte, a predictibilității fiscale, se impun reducerea cotei de impozitare și stabilirea unei perioade determinate de aplicare.În considerarea unei ajustări a mecanismului de determinare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în raport cu condițiile de încadrare ca microîntreprindere din punct de vedere fiscal, respectiv al noului plafon de 100.000 euro,ținând cont de faptul că este necesară asigurarea predictibilității politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, se impune menținerea impozitului specific pe cifra de afaceri datorat de contribuabilii care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale și a impozitului pe veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale.Întrucât, în Recomandarea Consiliului în vederea încetării situației de deficit excesiv din România COM (2025)344 final, instituțiile Uniunii Europene au revizuit în scădere traiectoria de creștere a cheltuielilor nete ale României față de cea valabilă la sfârșitul anului 2024, stabilită prin Recomandarea Consiliului nr. 957 final din 26 noiembrie 2024,având în vedere decizia Guvernului României de menținere a salariului minim brut pe țară garantat în plată în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026 la nivelul de 4.050 lei lunar și de creștere a acestuia începând cu data de 1 iulie 2026,ținând seama de necesitatea asigurării veniturilor nete ale persoanelor care realizează venituri din salarii la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru care este esențială menținerea sumei de 300 lei/lună, neimpozabilă și care nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, în corelare cu menținerea nivelului salariului minim brut pe țară garantat în plată în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026, la nivelul de 4.050 lei lunar,luând în considerare necesitatea asigurării unui nivel corespunzător al veniturilor nete ale persoanelor care realizează venituri din salarii la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, în corelare cu creșterea nivelului salariului minim brut pe țară garantat în plată, în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026-31 decembrie 2026, pentru care se menține o sumă de 200 lei/lună, neimpozabilă și care nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii,având în vedere creșterea prețurilor la bunurile de larg consum ce a determinat creșterea ratei inflației, cu impact semnificativ asupra standardelor de viață ale persoanelor cu venituri la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată,ținând cont că aceste măsuri vizează persoane ale căror venituri se situează la limita minimă,întrucât este necesară luarea unor măsuri urgente pentru reducerea riscului privind neplata accizelor și TVA, datorate bugetului de stat, de către operatori economici care desfășoară activitate în domeniul comercializării produselor accizabile, cu preponderență produse energetice,luând în considerare impactul impozitului pe construcții asupra investițiilor, îndeosebi în domeniul infrastructurii publice,având în vedere termenul-limită de 5 zile calendaristice pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura,ținând cont de necesitatea asigurării accesului persoanelor fizice care desfășoară activități economice și care se identifică fiscal prin codul numeric personal la sistemul național RO e-Factura, pentru îndeplinirea obligațiilor de transmitere a facturilor prin acest sistem,întrucât nu este prevăzut un termen pentru transmiterea facturilor în sistemul național RO e-Factura în relația B2C, deși este reglementată obligația de transmitere,luând în considerare necesitatea transmiterii în sistem a facturilor emise către persoane impozabile care nu sunt stabilite, dar sunt înregistrate în scopuri de TVA în România, pentru înlăturarea dificultăților întâmpinate de furnizorii/prestatorii stabiliți în România în identificarea statutului beneficiarilor de persoane impozabile stabilite sau nu în țara noastră,având în vedere că răspunsurile transmise de contribuabili la „Notificarea de conformare RO e-TVA“, emisă în situațiile în care sunt identificate diferențe semnificative între decontul de TVA depus și decontul precompletat RO e-TVA, generează un volum important de date și informații care necesită corelare și integrare în cadrul sistemului, se impune asigurarea unui proces de analiză adaptat specificului și complexității acestora.Totodată, în actuala etapă de implementare a sistemului RO e-TVA, volumul ridicat al informațiilor primite impune o abordare etapizată și o analiză progresivă, în cadrul unor fluxuri operaționale și tehnice dedicate, necesare pentru validarea completitudinii și corectitudinii datelor, în vederea asigurării unei aplicări proporționale, unitare și echitabile a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2024 privind unele măsuri de implementare și utilizare a decontului precompletat RO e-TVA și valorificarea datelor și informațiilor prin implementarea unui sistem de guvernanță specific, precum și alte măsuri fiscale, cu modificările și completările ulterioare.Întrucât suspendarea prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2024, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează transmiterea răspunsurilor de către contribuabili la „Notificarea de conformare RO e-TVA“, precum și a celor referitoare la transmiterea acestei notificări către persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare încetează la data de 1 ianuarie 2026,ținând seama că elementele sus-menționate constituie premisele unei situații urgente și extraordinare, care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat, neadoptarea acestor măsuri cu celeritate având consecințe negative la nivelul veniturilor nete ale persoanelor care realizează venituri din salarii la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată,având în vedere semnalarea blocării proiectelor desfășurate cu fonduri nerambursabile, ca urmare a sarcinii fiscale determinate de impozitul pe construcții,luând în considerare faptul că reglementarea operativă nu se poate realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune un orizont de timp îndelungat, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public,având în vedere că aplicarea dispozițiilor în vigoare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, generează obligația recalculării indemnizațiilor pentru concedii medicale și declararea acestora pentru lunile anterioare, cu consecința depunerii unui număr semnificativ de declarații rectificative D112 și a corectării fișierelor SAF-T,ținând cont de faptul că această situație determină o sarcină administrativă disproporționată pentru angajatori, casele de asigurări de sănătate și autoritățile fiscale, precum și riscuri ridicate de neconformare și aplicare neunitară a legislației, având în vedere că mecanismul actual conduce la stabilirea de obligații fiscale accesorii pentru diferențe rezultate exclusiv din recalculări ulterioare,întrucât menținerea acestui cadru normativ riscă să blocheze funcționarea sistemelor de declarare și administrare fiscală și să genereze litigii și disfuncționalități majore în sistemul de asigurări sociale de sănătate, se impune adoptarea de urgență a unei reglementări care să clarifice modul de includere și declarare a diferențelor de indemnizații, în scopul protejării interesului public general și al asigurării funcționării coerente a administrației fiscale și a sistemului de asigurări sociale de sănătate.Întrucât România se află în procedura europeană de deficit excesiv, iar, potrivit Planului bugetar structural pe termen mediu transmis Comisiei Europene în anul 2024, autoritățile române s-au angajat la ajustarea semnificativă a cheltuielilor și deficitului bugetar, ajustare consfințită și prin planificarea bugetară națională,având în vedere intenția Guvernului privind continuarea procesului de consolidare a disciplinei bugetare, combinat cu o abordare pragmatică și flexibilă care permite instituțiilor publice să își desfășoare activitatea în condiții de eficiență, transparență și responsabilitate fiscal-bugetară,având în vedere faptul că, prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, este definit cadrul legal pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învățătură, precum și faptul că abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii sunt determinate de problemele de la nivelul sistemului național de învățământ,pentru a limita efectele negative asupra procesului educativ și pentru a susține participarea la cursuri pe durata desfășurării învățământului obligatoriu, precum și pentru a stimula motivația pentru învățare a preșcolarilor și elevilor din medii defavorizate,având în vedere faptul că accesul redus la educație accentuează inegalitatea de șanse între elevi, determinând pe termen lung creșterea ratei de părăsire timpurie a școlii și a abandonului școlar, iar prezența elevilor în unitățile de învățământ, dobândirea competențelor necesare și incluziunea celor din mediile defavorizate reprezintă o prioritate pentru Ministerul Educației și Cercetării și pentru instituțiile din cadrul sistemului național de învățământ,având în vedere cele prezentate anterior, precum și rezultatele pozitive ale evaluării impactului Programului național „Masă sănătoasă“, implementat în anul 2024 și în anul 2025, se impune continuarea implementării acestui program în anul 2026, acesta făcând parte dintre măsurile urgente și viabile pentru susținerea politicilor publice din domeniul educației de reducere a abandonului școlar și de asigurare a accesului nediscriminatoriu la educație.Văzând necesitatea dezvoltării cadrului legal necesar cuprinderii în proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026 a bugetului necesar pentru implementarea Programului național „Masă sănătoasă“ și în anul 2026,având în vedere:– existența unei necesități reale și urgente de stabilire a cadrului de reglementare a mecanismului procedural aplicabil pentru recuperarea creanțelor rezultate în urma executării garanției acordate de băncile de dezvoltare;– faptul că implementarea acestor măsuri contribuie la întărirea disciplinei financiare a beneficiarilor finali ai instrumentelor de garantare, prin clarificarea riscurilor legate de neplată și introducerea unor mecanisme clare de recuperare a sumelor plătite de stat în contul garanțiilor;– necesitatea creșterii eficienței și transparenței în gestionarea fondurilor publice alocate pentru acordarea de garanții, prin atribuirea unor responsabilități clare atât instituțiilor de credit, cât și băncilor de dezvoltare, prin stabilirea de mecanisme clare de recuperare a sumelor plătite în contul garanțiilor executate, în scopul funcționării sustenabile a cadrului de sprijin guvernamental acordat prin intermediul băncilor de dezvoltare;– faptul că, în lipsa instituirii urgente a mecanismului procedural de recuperare a creanțelor rezultate din executarea garanțiilor, Banca de Investiții și Dezvoltare, obiectiv strategic asumat prin jalonul 209, reforma 5, componenta 8 din PNRR, se află în imposibilitatea obiectivă de a demara efectiv activitatea de garantare a instrumentelor financiare,luând în considerare măsurile adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din Planul național de redresare și reziliență și din fonduri publice naționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 178/2025, cu completările ulterioare, măsuri prin care s-a urmărit inclusiv evitarea riscului de neîncadrare în obiectivele asumate de România prin PNRR, având în vedere necesitatea asigurării unui mecanism flexibil și transparent pentru finanțarea proiectelor care contribuie la atingerea acestora,ținând cont de necesitatea asigurării în regim de continuitate a furnizării energiei termice în sistem centralizat, raportat și la costurile mari de producere a agentului termic, la necesitatea plății facturilor restante și acoperirii pierderilor induse de prestarea serviciului de termoficare, împrejurări ce pot pune în pericol funcționarea unității administrativ-teritoriale și sănătatea populației,având în vedere necesitatea asigurării continuității politicilor publice în domeniul protecției consumatorilor vulnerabili de energie și intenția Guvernului de a dezvolta, și pe viitor, măsuri permanente și sustenabile de sprijin, menite să asigure accesul echitabil la servicii energetice esențiale, ținând cont de faptul că, în România, rata deprivării materiale este de 17,2% față de media UE de 6,4%, măsurile vor avea în vedere sprijinirea gospodăriilor pentru a-și permite bunuri și servicii considerate esențiale pentru un trai decent într-o societate modernă.Întrucât, în lipsa intervenției normative, cheltuielile salariale ale operatorilor economici la care statul este acționar unic, majoritar sau exercită controlul pot genera presiuni suplimentare asupra bugetului general consolidat, cu impact direct asupra deficitului bugetar asumat și asupra capacității statului de a finanța investiții strategice în energie, transport, infrastructură și servicii publice,în considerarea faptului că în lipsa unui mecanism de control și limitare s-ar crea premisele acumulării de arierate, deteriorării rezultatelor financiare și potențialei afectări a obligațiilor fiscale, ceea ce ar conduce la un risc sistemic pentru finanțele publice,având în vedere calendarul bugetar anual și necesitatea ca operatorii economici cu capital de stat să își elaboreze și să își aprobe bugetele de venituri și cheltuieli pentru anul 2026, fără a perturba procesul de planificare bugetară și execuția investițiilor,întrucât situația este una extraordinară prin efectele sale directe, imediate și majore asupra finanțelor publice, iar reglementarea nu poate fi amânată, deoarece neadoptarea, chiar și pentru o perioadă scurtă, ar conduce la consecințe semnificative și ireversibile pentru disciplina financiară a operatorilor economici cu capital de stat și implicit pentru stabilitatea economică a statului, se impune intervenția legislativă de urgență pentru a se proteja interesul public general, al echilibrelor bugetare și al funcționării adecvate a companiilor ce operează în sectoare strategice.Luând în considerare necesitatea menținerii disciplinei financiare, prevenirii dezechilibrelor bugetare, respectării obligațiilor fiscale și evitării unor consecințe negative iminente asupra bugetului de stat și economiei naționale,luând în considerare că prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, s-a reglementat că pensiile de serviciu în anul 2026 nu se actualizează, iar valoarea punctului de referință se menține la nivelul de 81 lei, pentru egalitate de tratament se impune ca și celelalte drepturi să fie menținute la aceleași valori.Întrucât aplicarea prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost prorogată, prin Legea nr. 141/2025, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 1 ianuarie 2027, pentru a asigura un tratament unitar și echitabil în cazul persoanelor cu dizabilități, se impune și amânarea aplicării prevederilor art. 58^2 din aceeași lege, măsură justificată, în principal, de dificultățile obiective de implementare ale unui mecanism nou de acordare și calcul al drepturilor, dificultăți care vizează atât adaptarea sistemelor informatice, cât și asigurarea unui cadru procedural clar și predictibil pentru autoritățile implicate în stabilirea și plata prestațiilor.Deoarece problemele menționate mai sus vizează interesul public și strategic al României pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, gestionarea fondurilor europene și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, care impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.Articolul ILegea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 18^1, după alineatul (15) se introduc două noi alineate, alin. (16) și (17), cu următorul cuprins:(16) Pentru anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, cota de impozit din cadrul formulei prevăzute la alin. (3) este 0,5%.(17) Prevederile prezentului articol se aplică până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv.2. La articolul 45, după alineatul (21) se introduc două noi alineate, alin. (21^1) și (21^2), cu următorul cuprins:(21^1) Contribuabilii care au scăzut valoarea imobilizărilor în curs de execuție/activelor potrivit indicatorilor I și A din cadrul art. 18^1 alin. (3), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, respectiv din cadrul art. 46^2 alin. (2), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, au obligația de a păstra în patrimoniu activele respective pe perioada rămasă din perioada egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării obligației, pentru sumele respective se recalculează impozitul minim pe cifra de afaceri/impozitul specific pe cifra de afaceri și, după caz, se percep creanțe fiscale accesorii potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codului de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, de la trimestrul/anul scăderii acestora, potrivit prevederilor art. 18^1 alin. (3), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, respectiv potrivit prevederilor art. 46^2 alin. (2), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv. În acest caz, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative. Nu intră sub incidența acestor prevederi activele care se înscriu în oricare dintre următoarele situații:a) sunt transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;b) sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;c) sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul activelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;d) sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații prevăzute de lege.(21^2) Costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care au finanțat achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit prevederilor art. 18^1 alin. (3) și (12), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, respectiv potrivit prevederilor art. 46^2 alin. (2), în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, se alocă, pentru aplicarea prevederilor art. 40^2 alin. (4) în anii fiscali următori, plafonului deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.3. La articolul 46^2, alineatul (10) se modifică și va avea următorul cuprins:(10) Prevederile prezentului articol se aplică până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv, respectiv ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv.4. La articolul 51, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%.5. La articolul 51, alineatele (1^1) și (4^1)-(4^3) se abrogă.6. La articolul 52, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) Limitele fiscale prevăzute la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.7. La articolul 54, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) și la art. 52 alin. (1) se iau în calcul aceleași elemente care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53.8. La articolul 115, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea asupra venitului brut a unei cote de:a) 10% pentru veniturile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a)-g), j)-k^1) și m^2);b) 16% pentru veniturile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. h) și i).9. La articolul 336, după punctul 1 se introduc trei noi puncte, pct. 1^1-1^3, cu următorul cuprins:1^1. angrosist de produse energetice cu depozitare este un operator economic care achiziționează produse energetice prevăzute la art. 435 alin. (3) de la un antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, importator autorizat, distribuitor, în vederea comercializării angro din spațiile proprii de depozitare către angrosiști de produse energetice fără depozitare, consumatori finali sau stații de distribuție carburanți;1^2. angrosist de produse energetice fără depozitare este un operator economic care achiziționează produse energetice prevăzute la art. 435 alin. (3) de la un antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, importator autorizat, distribuitor, angrosist de produse energetice cu depozitare, în vederea comercializării angro către consumatori finali sau stații de distribuție carburanți;1^3. angrosist de băuturi alcoolice și tutun prelucrat este un operator economic care distribuie și comercializează angro astfel de produse prevăzute la art. 435 alin. (3);10. La articolul 336, după punctul 3 se introduc cinci noi puncte, pct. 3^1-3^5, cu următorul cuprins:3^1. atestat de comercializare angro de produse energetice cu depozitare reprezintă documentul care permite achiziționarea de produse energetice prevăzute la art. 435 alin. (3) de la un antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, importator autorizat, distribuitor, în vederea comercializării către angrosiști de produse energetice fără depozitare, consumatori finali sau stații de distribuție carburanți;3^2. atestat de comercializare angro de produse energetice fără depozitare reprezintă documentul care permite achiziționarea de produse energetice prevăzute la art. 435 alin. (3) de la un antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, importator autorizat, distribuitor, angrosist de produse energetice cu depozitare, în vederea comercializării angro către consumatori finali sau stații de distribuție carburanți;3^3. atestat de distribuitor de produse energetice reprezintă documentul care permite distribuția produselor energetice prevăzute la art. 435 alin. (3) de către un distribuitor de produse energetice;3^4. atestat de exportator înregistrat de produse energetice reprezintă documentul care permite exportul produselor energetice prevăzute la art. 435 alin. (3) de către un operator economic care are calitatea de exportator înregistrat;3^5. atestat de distribuție și comercializare angro de băuturi alcoolice și tutun prelucrat reprezintă documentul care permite distribuția și comercializarea angro de băuturi alcoolice și tutun prelucrat prevăzute la art. 435 alin. (3);11. La articolul 336 punctul 4, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) direcția de specialitate care asigură secretariatul comisiei din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - aparat central, denumită în continuare autoritate fiscală centrală;12. La articolul 336 punctul 4, după litera e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins:f) Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, instituită la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin ordin al ministrului finanțelor la propunerea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, denumită în continuare Comisie.13. La articolul 336, după punctul 6 se introduce un nou punct, pct. 6^1, cu următorul cuprins:6^1. distribuitor de produse energetice este operatorul economic afiliat, în sensul art. 7 pct. 26, unui antrepozitar autorizat, care achiziționează produse prevăzute la art. 435 alin. (3), în vederea comercializării către angrosiști de produse energetice cu depozitare, angrosiști de produse energetice fără depozitare, consumatori finali sau stații de distribuție carburanți;14. La articolul 336, punctul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:13. importator autorizat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă să importe, în cadrul activității sale, produse accizabile;15. La articolul 336, după punctul 13 se introduce un nou punct, pct. 13^1, cu următorul cuprins:13^1. exportator înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică înregistrată la autoritatea competentă să exporte, în cadrul activității sale, produse energetice;16. La articolul 336, după punctul 14^1 se introduce un nou punct, pct. 14^2, cu următorul cuprins:14^2. ieșire neregulamentară a produselor accizabile dintr-un regim suspensiv de accize reprezintă orice ieșire de produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize fără plata/perceperea accizelor, datorată unei nereguli prevăzute la art. 412 alin. (1), (2) și (4), distrugeri sau pierderi, altele decât cele prevăzute la art. 340 alin. (10), (11), (11^1), (11^2) și art. 412 alin. (9), furturi sau nerespectarea prevederilor de la art. 345 alin. (3)-(3^3) și alin. (3^5);17. La articolul 348, după alineatul (1^3) se introduc trei noi alineate, alin. (1^4)-(1^6), cu următorul cuprins:(1^4) Antrepozitarul autorizat care prezintă risc fiscal ridicat are obligația constituirii unei garanții de 120% din contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile pe care intenționează să o expedieze, sub forma prevăzută la alin. (1). În situația în care organele competente constată indiciile săvârșirii unei infracțiuni și evaluează prejudiciul, operatorul economic are obligația de a reîntregi garanția la nivelul prejudiciului, cu excepția situației în care garanția este îndestulătoare.(1^5) Regulile referitoare la constituirea, actualizarea și eliberarea garanției prevăzute la alin. (1^4) se stabilesc prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române. Garanția poate fi eliberată numai după verificarea de către organele fiscale competente a îndeplinirii de către operatorul economic a tuturor obligațiilor legale privind evidențierea, declararea și plata obligațiilor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală.(1^6) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situația în care antrepozitarul autorizat care prezintă risc fiscal ridicat înregistrează obligații fiscale restante administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală cu mai mult de 5 zile față de termenul legal de plată, garanția se extinde și asupra acestor obligații de drept și fără nicio altă formalitate.18. Articolul 359 se modifică și va avea următorul cuprins:Reguli generaleArticolul 359(1) Autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați se efectuează de către Comisia pentru autorizarea operatorilor cu produse supuse accizelor armonizate, instituită la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, denumită în continuare Comisia.(2) Procedura și condițiile în care se realizează autorizarea se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor la propunerea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.(3) Din Comisia prevăzută la alin. (1) fac parte și un reprezentant al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și un reprezentant din cadrul Autorității Vamale Române - structura centrală.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), autorizarea antrepozitelor fiscale pentru producția exclusivă de vinuri realizată de către contribuabili, alții decât contribuabilii mari și mijlocii stabiliți conform reglementărilor în vigoare, micile distilerii prevăzute la art. 353, precum și micile fabrici de bere independente prevăzute la art. 349 se face de către autoritatea vamală teritorială.19. După articolul 359 se introduce un nou articol, art. 359^1, cu următorul cuprins:Articolul 359^1Comisia(1) În exercitarea atribuțiilor sale, Comisia poate solicita orice informații și documente de la structurile din cadrul Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la Autoritatea Vamală Română, de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și de la alte instituții ale statului, pe care le consideră necesare în soluționarea cererilor înregistrate.(2) În cazul în care solicitarea Comisiei este adresată structurilor din cadrul Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la Autoritatea Vamală Română și de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, aceasta este obligatorie.(3) Comisia poate solicita, după caz, participarea la ședințe a organelor de control care au încheiat actele de control, precum și a reprezentantului legal al operatorului economic în cauză.(4) Activitatea curentă a Comisiei se realizează prin intermediul secretariatului care funcționează în cadrul direcției de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.(5) În exercitarea atribuțiilor sale, direcția de specialitate poate solicita de la diferite structuri centrale și teritoriale din cadrul Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la Autoritatea Vamală Română și de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor orice alte informații și documente pe care le consideră necesare în soluționarea cererilor înregistrate.(6) Competențele, componența, precum și regulamentul de organizare și funcționare ale Comisiei sunt stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.20. La articolul 367, după alineatul (1) se introduc șase noi alineate, alin. (1^1)-(1^6), cu următorul cuprins:(1^1) Pe lângă obligațiile prevăzute la alin. (1), antrepozitarul autorizat care prezintă risc fiscal ridicat are obligația depunerii la autoritatea competentă a unei declarații pe propria răspundere privind cantitatea de produse accizabile pe care intenționează să o expedieze și să garanteze plata accizelor conform art. 348 alin. (1^4). Modelul și conținutul declarației și modalitatea de declarare se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.(1^2) Cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrise în declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (1^1), antrepozitarul autorizat care prezintă risc fiscal ridicat are obligația de a înștiința autoritatea vamală teritorială cu privire la acest fapt.(1^3) Criteriile pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării antrepozitarilor autorizați care prezintă risc fiscal ridicat sunt următoarele:1. operatorii economici nou-înființați sau la care au fost preluate părțile sociale în ultimele 12 luni;2. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în ultimele 12 luni;3. operatorii economici care au fost declarați inactivi și care au fost reactivați în ultimele 12 luni;4. operatorii economici care au declarat domiciliul fiscal la sediul unui cabinet de avocatură;5. operatorii economici care au obținut autorizații și/sau au fost înregistrați în domeniul comercializării produselor accizabile în ultimele 12 luni. Nu intră în această categorie operatorii economici care au reînnoit în ultimele 12 luni autorizațiile obținute anterior;6. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în domeniul produselor accizabile în ultimele 36 de luni;7. operatorii economici care se încadrează în una dintre situațiile de mai jos:a) care în ultimii 5 ani au înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în sensul art. 157 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanției;b) care în ultimele 12 luni au depus declarațiile fiscale cu o întârziere mai mare de 5 zile de la termenul legal;c) care în ultimii 5 ani au beneficiat de eșalonări și/sau restructurări la plată și care se încadrează în una dintre următoarele situații:(i) nu au respectat termenele stabilite prin graficul de eșalonare/graficul de plată, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;(ii) nu au achitat obligațiile fiscale declarate după data acordării eșalonării și/sau restructurării, în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar reglementat prevăzut de lege;(iii) înregistrează obligații fiscale/bugetare, altele decât cele prevăzute la pct. (i) și (ii), care reprezintă condiție de menținere a valabilității eșalonării și/sau restructurării la plată;(iv) au pierdut valabilitatea eșalonării și/sau restructurării la plată, iar ulterior au solicitat menținerea valabilității acesteia, potrivit legii;d) care au asociați majoritari și/sau administratori care în ultimii 10 ani au mai fost asociați sau administratori în societăți care au fost autorizate și/sau înregistrate în domeniul comercializării produselor accizabile, ale căror autorizații/ atestate au fost revocate și care se încadrează în una dintre următoarele situații:(i) la data radierii societății sau la data cesionării părților sociale/acțiunilor, societățile respective înregistrau obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală;(ii) a fost deschisă procedura insolvenței, respectiv perioada de observație, reorganizare judiciară sau faliment;e) care au solicitat restituirea sau compensarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat, iar în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale se constată că pentru cel puțin 25% din suma solicitată nu au drept de restituire;f) care nu au fonduri financiare la nivelul achizițiilor lunare de produse accizabile.(1^4) Operatorii economici despre care în procesul de autorizare sau ulterior ca urmare a unei sesizări a organelor fiscale se constată că se încadrează în cel puțin unul dintre criteriile prevăzute la alin. (1^3) sunt notificați de către Comisie în vederea respectării prevederilor alin. (1^1) și (1^2) și ale art. 348 alin. (1^4).(1^5) În cazul în care autoritatea vamală teritorială constată că pe parcursul a 36 de luni consecutive de la data depunerii primei declarații pe propria răspundere conform alin. (1^1) operatorul economic nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în sensul prevederilor art. 157 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanției și a fost începută procedura de executare silită, operatorul economic se consideră că nu mai prezintă risc fiscal ridicat în sensul alin. (1^3).(1^6) Activitatea de monitorizare și control al activității desfășurate de antrepozitarii autorizați care prezintă risc fiscal ridicat se stabilește prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române.21. La articolul 369, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) Decizia prin care Comisia a hotărât suspendarea, revocarea sau anularea autorizației de antrepozit fiscal se comunică și antrepozitarului deținător al autorizației. Comunicarea se realizează prin intermediul platformei dedicate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Spațiul privat virtual sau prin remitere la domiciliul fiscal al antrepozitarului autorizat, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (8)-(10) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care antrepozitarul autorizat refuză primirea sau nu este găsit la domiciliul fiscal se afișează pe ușa acestuia o înștiințare potrivit art. 47 alin. (9) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, și decizia se consideră comunicată la data afișării înștiințării.22. La articolul 375, alineatele (1^3) și (1^4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(1^3) Criteriile pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării destinatarilor înregistrați care prezintă risc fiscal ridicat sunt cele prevăzute la art. 367 alin. (1^3).(1^4) Operatorii economici despre care în procesul de autorizare sau ulterior ca urmare a unei sesizări a organelor fiscale se constată că se încadrează în cel puțin unul dintre criteriile prevăzute la art. 367 alin. (1^3) sunt notificați de către Comisie în vederea respectării prevederilor alin. (1^1) și (1^2) și ale art. 348 alin. (1^4).23. La articolul 377, alineatul (3) se abrogă.24. La articolul 385, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Decizia de revocare se comunică expeditorului înregistrat și produce efecte de la data la care a fost adusă la cunoștința acestuia. Comunicarea se realizează prin intermediul platformei dedicate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Spațiul privat virtual sau prin remitere la domiciliul fiscal al expeditorului înregistrat, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (8)-(10) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care expeditorul înregistrat refuză primirea sau nu este găsit la domiciliul fiscal se afișează pe ușa acestuia o înștiințare potrivit art. 47 alin. (9) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, și decizia se consideră comunicată la data afișării înștiințării.25. După articolul 385 se introduce o nouă secțiune, secțiunea a 11^1-a, alcătuită din articolele 385^1-385^8, cu următorul cuprins:Secţiunea a 11^1-a Exportatorul înregistrat de produse energeticeArticolul 385^1Reguli generale(1) Persoana fizică sau juridică care intenționează să exporte produse energetice trebuie să se înregistreze în calitate de exportator înregistrat la autoritatea competentă potrivit prevederilor stabilite prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.(2) Antrepozitarii autorizați nu intră sub incidența alin. (1).Articolul 385^2Cererea de înregistrare ca exportator înregistrat(1) Exportatorul înregistrat în România poate să își desfășoare activitatea în această calitate numai în baza atestatului valabil emis de autoritatea competentă.(2) În vederea obținerii atestatului de exportator înregistrat, solicitantul trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă, în modul și în forma prevăzute în normele metodologice.Articolul 385^3Condiții de înregistrare ca exportator înregistratAutoritatea vamală teritorială eliberează atestatul de exportator înregistrat numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:a) au fost prezentate documentele prevăzute în normele metodologice;b) în cazul unei persoane fizice care urmează să își desfășoare activitatea ca exportator înregistrat, aceasta să nu fie incapabilă, să nu fi fost condamnată definitiv sau să nu se fi pronunțat amânarea aplicării pedepsei pentru infracțiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d);c) în cazul unei persoane juridice care urmează să își desfășoare activitatea ca exportator înregistrat, persoana însăși sau oricare dintre administratorii acesteia să nu fie incapabil, să nu fi fost condamnat definitiv sau să nu se fi pronunțat amânarea aplicării pedepsei pentru infracțiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d), după caz;d) solicitantul nu înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat de natura celor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală.Articolul 385^4Autorizarea ca exportator înregistrat(1) Autoritatea vamală teritorială emite atestatul de exportator înregistrat, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentației complete de înregistrare.(2) Procedura de înregistrare a exportatorilor înregistrați nu intră sub incidența prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.(3) Atestatul conține următoarele elemente:a) codul de accize;b) elementele de identificare ale exportatorului înregistrat;c) tipul produselor accizabile care urmează a fi exportate;d) data de la care atestatul devine valabil.(4) Atestatul de exportator înregistrat este valabil începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care acesta a fost emis de autoritatea competentă și are o valabilitate de 12 luni consecutive de la data emiterii acestuia.(5) Atestatele pot fi modificate de către autoritatea competentă din oficiu sau la cerere.(6) În cazul modificării atestatului din oficiu, înainte de a fi modificat atestatul, autoritatea competentă trebuie să îl informeze pe exportatorul înregistrat asupra modificării și asupra motivelor acesteia.(7) Exportatorul înregistrat poate solicita autorității competente modificarea atestatului, în condițiile prevăzute în normele metodologice.Articolul 385^5Respingerea cererii de înregistrare ca exportator înregistrat(1) Respingerea cererii de înregistrare se comunică în scris, odată cu motivele luării acestei decizii.(2) În cazul în care autoritatea competentă a respins cererea de înregistrare ca exportator înregistrat, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie la structura cu atribuții de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor - aparat central, conform prevederilor legislației privind contenciosul administrativ.Articolul 385^6Obligațiile exportatorului înregistrat(1) În situația în care intervin modificări față de datele menționate în atestat, exportatorul înregistrat are obligația de a depune o cerere la autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice.(2) Exportatorul înregistrat are obligația să transmită la autoritatea competentă, până la data de 15 a lunii următoare celei de raportare, situațiile de raportare prevăzute în normele metodologice.Articolul 385^7Netransferabilitatea j), art. 375 alin. (2), art. 383 alin. (2), art. 385^6 alin. (1), art. 391 alin. (2), art. 414^8 alin. (2) și art. 414^16;46. La articolul 449 alineatul (2), literele g^1), o) și p) se modifică și vor avea următorul cuprins:g^1) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 367 alin. (1^1) și (1^2), art. 375 alin. (1^1) și (1^2), art. 391 alin. (5) și (6) și art. 435 alin. (3^1)-(3^3), (3^14) și (3^15);......................o) desfășurarea activităților de comercializare angro a băuturilor alcoolice și tutunului prelucrat și activităților de comercializare angro și/sau en détail a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, păcură și biocombustibili, cu nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 435 alin. (3), (4), (13) și (14);p) achiziționarea produselor accizabile de la persoane care desfășoară activități de distribuție și comercializare angro a băuturilor alcoolice și tutunului prelucrat, comercializare angro a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant și gaz petrolier lichefiat, păcură și biocombustibili, care nu respectă prevederile de la art. 435 alin. (3);47. La articolul 449 alineatul (2), după litera (g^1) se introduce o nouă literă, lit. g^2), cu următorul cuprins:g^2) nerespectarea prevederilor art. 391 alin. (4);48. La articolul 449 alineatul (2), după litera p) se introduce o nouă literă, lit. p^1), cu următorul cuprins:p^1) nerespectarea prevederilor art. 435 alin. (3^16);49. La articolul 449 alineatul (3), după litera c) se introduce o nouă literă, lit. c^1), cu următorul cuprins:c^1) confiscarea sumelor rezultate din vânzare, în cazul prevăzut la alin. (2) lit. p^1);50. La articolul 449, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) Autoritatea competentă poate revoca, la propunerea organului de control, autorizația de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat, importator autorizat sau atestatul de destinatar certificat, atestatul de expeditor certificat, atestatul de comercializare angro de produse energetice fără depozitare, atestatul de distribuitor, atestatul exportator înregistrat, după caz, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b), d) și e) și alin. (2) lit. p^1).51. La articolul 450, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenție potrivit art. 449 se fac de organele competente din cadrul Ministerului Finanțelor, prin Autoritatea Vamală Română și unitățile sale subordonate sau prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate, conform competențelor, cu excepția sancțiunilor privind suspendarea sau revocarea autorizației de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat, importator autorizat sau sancțiunilor privind suspendarea sau revocarea atestatului de comercializare angro, atestatului de distribuitor, atestatului de exportator înregistrat, după caz, care se dispune de autoritatea competentă, la propunerea organului de control.52. Începând cu anul 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027, titlul X - Impozitul pe construcții se abrogă.Articolul II(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. I intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.(2) Pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. I pct. 1-3 se aplică începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026.(3) Prin excepție de la alin. (1), prevederile art. I pct. 9-51 intră în vigoare la data de 1 martie 2026.Articolul III(1) Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) și ale art. 220^4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, pentru suma de 300 lei/lună din veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 ianuarie-30 iunie 2026, respectiv pentru suma de 200 lei/lună, din veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 iulie-31 decembrie 2026, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin act normativ, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;b) venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, fără a include contravaloarea tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, respectiv indemnizația de hrană, după caz, acordate potrivit legii, în baza aceluiași contract individual de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.300 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026-30 iunie 2026, respectiv nivelul de 4.600 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026-31 decembrie 2026.(2) Condiția prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și data de 31 decembrie 2026, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri.(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în aceleași condiții și în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, obținute în baza unui raport de serviciu, potrivit legii.(4) Suma de 300 lei, respectiv suma de 200 lei prevăzută la alin. (1) se diminuează în funcție de:a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunar(ă) din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, este menținut(ă) la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin act normativ;b) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului/soldei lunar(e), după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată;c) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii și asimilate salariilor;d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.(5) Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (5^6) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (5^6)-(5^9) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se diminuează astfel:a) pentru veniturile aferente perioadei 1 ianuarie-30 iunie 2026, cu suma de 300 lei lunar;b) pentru veniturile aferente perioadei 1 iulie-31 decembrie 2026, cu suma de 200 lei lunar.(6) Prevederile prezentului articol se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2026 inclusiv.Articolul IV(1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență se emit ordinele ministrului finanțelor, prevăzute la art. 359 alin. (2) și art. 393^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență se emit ordinele comune ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și președintelui Autorității Vamale Române, prevăzute la art. 348 alin. (1^5), art. 367 alin. (1^6) și art. 391 alin. (10) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(3) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență se emit ordinele președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prevăzute la art. 359^1 alin. (6), art. 367 alin. (1^1), art. 391 alin. (5) și art. 435 alin. (3), (3^1) și (13) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență se emit ordinele președintelui Autorității Vamale Române, prevăzute la art. 385^1 alin. (1) și art. 435 alin. (4) și (14) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Articolul V(1) Începând cu data de 1 martie 2026 și cel târziu până la data de 31 mai 2026 inclusiv, operatorii economici care dețin autorizații de antrepozite fiscale, destinatari înregistrați, expeditori înregistrați, importatori autorizați, precum și operatorii economici care dețin atestate de distribuție și comercializare angro băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili au obligația de a solicita din nou autorizarea sau înregistrarea, după caz.(2) Autorizațiile/Atestatele operatorilor economici care au solicitat autorizarea sau înregistrarea în termenul prevăzut la alin. (1) își mențin valabilitatea până la data autorizării/ înregistrării sau respingerii solicitării de autorizare/înregistrare.(3) Valabilitatea autorizațiilor/atestatelor operatorilor economici care nu au solicitat autorizarea sau înregistrarea în termenul prevăzut la alin. (1) încetează de drept la data de 1 iunie 2026.(4) Valabilitatea autorizațiilor deținute de antrepozitele fiscale pentru producția exclusivă de vinuri realizată de către contribuabili, alții decât contribuabilii mari și mijlocii stabiliți conform reglementărilor în vigoare, micile distilerii prevăzute la art. 353, precum și micii producători independenți de bere prevăzuți la art. 349 se menține până la termenul de expirare a acestora, urmând ca reautorizarea să se facă de către autoritatea vamală teritorială.Articolul VILegea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 15 decembrie 2025, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. La articolul XII, punctul 2 se abrogă.2. La articolul XII punctul 24, la articolul 456 alineatul (2), după litera s) se introduce o nouă literă, lit. ș), cu următorul cuprins:ș) clădirile pentru care s-a instituit un regim de protecție, altele decât monumentele istorice, amplasate în zone de protecție ale monumentelor istorice și în zonele construite protejate, pentru o perioadă de 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care au fost finalizate lucrările de renovare, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice.3. La articolul XII punctul 26, la articolul 456, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) În anul 2026, clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, iar începând cu anul 2027 pentru acestea impozitul pe clădiri se reduce cu 50%.4. La articolul XIII alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. XII pct. 1 se aplică începând cu anul fiscal modificat care începe în anul2016. --------------------------------------- ----------------------------------- ---------------------------------------------------------------

Regimul special de scutire pt intreprinderile mici

Ordinul ANAF 2.509/10.11.2025 privind aprobarea Procedurii de aplicare a regulilor prevăzute la art. 310^1 din Codul fiscal, pentru persoanele impozabile cu sediul activității economice în România care aplică regimul special de scutire pentru întreprinderile mici în alte state membre, a Procedurii de aplicare a regimului special de scutire pentru întreprinderile mici aplicat în România de persoane impozabile cu sediul activității economice în alte state membre, prevăzut la art. 310^2 din Codul fiscal, precum și a modelului și conținutului unor formulare,publicat in Monit.Of.1067/20.11.2025.Extras: -------------------------------------------------------------------------------------- Articolul 1 Se aprobă Procedura de aplicare a regulilor prevăzute la art. 310^1 din Codul fiscal, pentru persoanele impozabile cu sediul activității economice în România care aplică regimul special de scutire pentru întreprinderile mici în alte state membre, prevăzută în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă modelul și conținutul formularului „Decizie privind regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, în alte state membre ale Uniunii Europene“, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Se aprobă modelul și conținutul formularului „Înștiințare privind regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, în alte state membre ale Uniunii Europene“, prevăzut în anexa nr. 3. Articolul 4 Se aprobă Procedura de aplicare a regimului special de scutire pentru întreprinderile mici, aplicat în România de persoane impozabile cu sediul activității economice în alte state membre, prevăzut la art. 310^2 din Codul fiscal, prevăzută în anexa nr. 4. Articolul 5 Se aprobă modelul și conținutul formularului „Decizie privind respingerea solicitării de aplicare/încetarea aplicării, în România, a regimului special de scutire pentru întreprinderile mici, de către persoanele impozabile cu sediul activității economice în alte state membre“, prevăzut în anexa nr. 5. Articolul 6 Referirile la Codul fiscal din cuprinsul prezentului ordin reprezintă trimiteri la titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată“ din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 7 Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 8 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 9 Structurile competente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și Administrația finanțelor publice pentru contribuabili nerezidenți din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ----------------------------------------------------

Amanarea de la plata in vama a TVA

Public aici NORMELE TEHNICE din 12 noiembrie 2025 privind eliberarea certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată prin utilizarea Sistemului de decizii vamale naționale, aprobate prin Ordninul 3168/12.11.2025,emis de Autoritatea Vamala Romana si publicate in Monitorul Of.1054.17.11.2025 Articolul 1 Prezentele norme tehnice stabilesc procedura de eliberare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată prin utilizarea Sistemului de decizii vamale naționale - componenta certificate de amânare de la plata în vamă a TVA. Articolul 2 În sensul prezentelor norme tehnice, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:a) Codul fiscal - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;b) Codul de procedură fiscală - Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;c) Norme - Normele privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată și de eliberare a garanției pentru importurile de bunuri, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 3.225/2020, cu modificările și completările ulterioare;d) TVA - taxa pe valoarea adăugată;e) cerere - cererea de eliberare a certificatului de amânare de la plata în vamă a TVA;f) certificat - certificatul de amânare de la plata în vamă a TVA;g) sistemul DVN - Sistemul de decizii vamale naționale - componenta 2 - certificate de amânare de la plata în vamă a TVA. Articolul 3 (1) În aplicarea prevederilor art. 6 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare, schimburile de informații, notificările, comunicările și informările între autoritatea vamală și între operatorii economici în ceea ce privește cererile și certificatele se efectuează prin intermediul Sistemului de decizii vamale naționale.(2) Sistemul DVN este un sistem bazat pe o aplicație informatică, care asigură transmiterea și prelucrarea electronică a cererii și a documentelor justificative atașate acesteia, emiterea certificatului, respingerea cererii în cazul neîndeplinirii condițiilor de eliberare a certificatului, precum și gestionarea certificatelor eliberate, respectiv modificarea și revocarea acestora.(3) Conectarea operatorilor economici la sistemul DVN și gestionarea utilizatorilor acestuia se fac prin intermediul modulului de gestiune a utilizatorilor UMG, potrivit instrucțiunilor publicate pe pagina de internet a Autorității Vamale Române www.customs.ro, rubrica E-customs, secțiunea DVN. Articolul 4 (1) Cererea se depune în sistemul DVN de solicitant sau de reprezentantul acestuia.(2) La cerere se atașează, în format electronic, documentele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b)-f) din Norme. În cazul în care cererea se depune prin intermediul unui reprezentant, la cerere se atașează documente justificative în acest sens.(3) În situația în care informațiile și/sau documentele prezentate în susținerea cererii sunt incomplete, se solicită, prin intermediul sistemului DVN, completarea acestora, cu un termen de răspuns de 30 de zile.(4) În cazul în care informațiile și/sau documentele solicitate nu sunt transmise în termenul menționat la alin. (3), cererea se respinge de sistemul DVN, solicitantul/reprezentantul acestuia fiind notificați prin intermediul sistemului DVN prin trecerea cererii în starea „Nefavorabil“. Articolul 5 (1) În situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 326 alin. (4^1) din Codul fiscal, Autoritatea Vamală Română eliberează solicitantului, prin intermediul sistemului DVN, 1) În situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 326 alin. (4^1) din Codul fiscal, Autoritatea Vamală Română eliberează solicitantului, prin intermediul sistemului DVN, certificatul de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată în termen de 30 de zile de la depunerea cererii și a documentației complete, valabil pe o perioadă de 6 luni, starea cererii fiind „Favorabil“ și cea a certificatului fiind „Valid“.(2) În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 326 alin. (4^1) din Codul fiscal, Autoritatea Vamală Română respinge cererea, prin intermediul sistemului DVN, starea cererii fiind „Nefavorabil“. Solicitantului i se comunică, prin intermediul sistemului DVN, motivele care au condus la această decizie, precum și posibilitatea de a contesta această decizie conform prevederilor legislației în vigoare. Articolul 6 (1) În cadrul perioadei de valabilitate a certificatului, titularul sau reprezentantul acestuia poate solicita, prin intermediul sistemului DVN, modificarea, atunci când este cazul, a informațiilor conținute în certificat.(2) Solicitantul sau reprezentantul acestuia depune cererea de modificare prin intermediul sistemului DVN, împreună cu documentele justificative privind modificarea solicitată. În cazul în care cererea se depune prin intermediul unui reprezentant, la cerere se atașează documente justificative în acest sens.(3) În situația în care informațiile și/sau documentele prezentate în susținerea cererii de modificare sunt incomplete, se solicită, prin intermediul sistemului DVN, completarea acestora, cu un termen de răspuns de 30 de zile.(4) În cazul în care informațiile și/sau documentele solicitate nu sunt transmise în termenul menționat la alin. (3), cererea de modificare se respinge de sistemul DVN, solicitantul/reprezentantul acestuia fiind notificați prin intermediul sistemului DVN prin trecerea cererii în starea „Nefavorabil“.(5) În situația în care Autoritatea Vamală Română respinge cererea de modificare, solicitantului i se comunică, prin intermediul sistemului DVN, motivele care au condus la această decizie, precum și posibilitatea de a contesta această decizie conform prevederilor legislației în vigoare, starea cererii fiind „Nefavorabil“.(6) Autoritatea Vamală Română modifică certificatul, prin intermediul sistemului DVN, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii și a documentației complete, starea cererii fiind „Favorabil“. Articolul 7 (1) În aplicarea prevederilor art. 3 alin. (1) din Norme, titularul poate solicita, prin intermediul sistemului DVN, revocarea certificatului.(2) În situația în care informațiile și/sau documentele prezentate în susținerea cererii de revocare sunt incomplete, se solicită, prin intermediul sistemului DVN, completarea acestora, cu un termen de răspuns de 30 de zile.(3) Autoritatea Vamală Română revocă certificatul, prin intermediul sistemului DVN, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii și a documentației complete, starea cererii fiind „Favorabil“ și a certificatului „Revocat“.(4) În situația în care Autoritatea Vamală Română stabilește că sunt aplicabile prevederile art. 3 alin. (1) din Norme, acordă solicitantului, prin intermediul sistemului DVN, posibilitatea să își exprime punctul de vedere înaintea luării unei decizii de revocare în conformitate cu prevederile art. 9 din Codul de procedură fiscală, respectiv în termen de 5 zile.(5) În cazul în care solicitantul nu răspunde în termenul prevăzut la alin. (4), certificatul este revocat de sistemul DVN, solicitantul fiind notificat prin intermediul sistemului DVN prin trecerea certificatului în starea „Revocat“.(6) În situația în care solicitantul răspunde în cadrul termenului prevăzut la alin. (4) și Autoritatea Vamală Română își menține decizia de revocare a certificatului, solicitantului i se comunică, prin intermediul sistemului DVN, motivele care au condus la această decizie, precum și posibilitatea de a contesta această decizie conform prevederilor legislației în vigoare. Articolul 8 Certificatele eliberate de Autoritatea Vamală Română pe suport hârtie înainte de data implementării în producție a sistemului DVN sunt valabile pe perioada pentru care au fost eliberate, iar gestionarea acestora, respectiv modificarea și revocarea se realizează prin sistemul DVN. Articolul 9 Cererile privind eliberarea, modificarea, respectiv revocarea certificatelor, depuse la Autoritatea Vamală Română înainte de implementarea în producție a sistemului DVN, se soluționează conform prevederilor legale în vigoare la data depunerii acestora. Deciziile privind eliberarea, modificarea, respectiv revocarea certificatelor vor fi emise pe suport hârtie și introduse ulterior în sistemul DVN. Articolul 10 Dispozițiile prezentelor norme tehnice se completează cu prevederile Codului fiscal, Codului de procedură fiscală și ale Normelor de aplicare.

Formular Decont precompletat RO e-TVA modificat

ORDIN 2.351/7 octombrie 2025 privind modificarea anexei la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală 3.775/2024 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului "Decont precompletat RO e-TVA,publicat în  M. OF. 942/13.oct.2025 În temeiul art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2024 privind unele măsuri de implementare și utilizare a decontului precompletat RO e-TVA și valorificarea datelor și informațiilor prin implementarea unui sistem de guvernanță specific, precum și alte măsuri fiscale, cu modificările și completările ulterioare,având în vedere art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2024 privind unele măsuri de implementare și utilizare a decontului precompletat RO e-TVA și valorificarea datelor și informațiilor prin implementarea unui sistem de guvernanță specific, precum și alte măsuri fiscale, cu modificările și completările ulterioare, precum și avizul conform al Ministerului Finanțelor comunicat prin Adresa nr. 841.188 din 1.10.2025,președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite următorul ordin: Articolul I Anexa la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.775/2024 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului „Decont precompletat RO e-TVA“, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 24 iulie 2024, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul II Direcțiile de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, inclusiv Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și unitățile fiscale subordonate acestora vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. Articolul III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Adrian Nicușor NicaBucurești, 7 octombrie 2025.Nr. 2.351.ANEXĂ*)*) Anexa este reprodusă în facsimil.(Anexa la Ordinul nr. 3.775/2024)

Mecanismul de supraveghere a asociatiilor si fundatiilor

MECANISMUL DE SUPRAVEGHERE din 18 septembrie 2025 asuprara activității asociațiilor și fundațiilor înființate în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații a fost Aaprobat prin ORDINUL nr. 143 din 18 septembrie 2025,emis de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 22 septembrie 2025. Articolul 1 (1) În temeiul art. 26^1 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul, supraveghează pe bază de risc activitatea asociațiilor și fundațiilor înființate în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, și identifică tipurile de asociații și fundații vulnerabile la utilizarea abuzivă în scopul finanțării terorismului.(2) În aplicarea alin. (1), Oficiul ia în considerare rezultatele evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, la nivel național și sectorial, prevăzute la art. 1 alin. (3) și (4) din Lege. Articolul 2 (1) Oficiul supraveghează asociațiile și fundațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) prin efectuarea analizei de risc, în cadrul căreia se prelucrează datele și informațiile din Registrul național al persoanelor juridice fără scop lucrativ și din Registrul central al beneficiarilor reali pentru asociații și fundații, organizate și gestionate de Ministerul Justiției.(2) Analiza de risc prevăzută la alin. (1) se realizează utilizând indicatorii de risc prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezentul mecanism de supraveghere și se actualizează cel puțin o dată la 4 ani.(3) În aplicarea alin. (1), Oficiul poate solicita autorităților și instituțiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Lege, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Justiției, Autorității Naționale de Administrare Fiscală și oricăror alte autorități sau instituții publice sau private cel puțin următoarele date și informații necesare îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege:a) situațiile financiare anuale;b) evidența registrului entităților/unităților de cult;c) evidența asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică;d) evidența asociațiilor și fundațiilor care sunt înregistrate cu activitate economică;e) evidența asociațiilor și fundațiilor care au beneficiat de resurse de la autoritățile publice;f) evidența cenzorilor care certifică conformitatea și legalitatea informațiilor furnizate în situațiile financiare ale asociațiilor și fundațiilor;g) informații referitoare la asociați sau fondatori;h) situația conturilor deschise la instituțiile de credit.(4) Raportul de activitate anual publicat de Oficiu pe pagina sa de internet cuprinde și o sinteză a activității de supraveghere a asociațiilor și fundațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1).(5) Oficiul publică pe pagina sa de internet tipurile de asociații și fundații identificate ca fiind vulnerabile la utilizarea abuzivă în scopul finanțării terorismului, determinate prin identificarea activităților unei asociații sau fundații, care o pot expune riscului de utilizare abuzivă în scopul finanțării terorismului, fără date de identificare a asociației sau fundației. Articolul 3 La cererea Oficiului, asociațiile și fundațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) pun la dispoziția acestuia datele și informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, în termen de maximum 15 zile de la data primirii solicitării, iar pentru cererile care prezintă un caracter de urgență, în termenul indicat de Oficiu. Articolul 4 (1) Asociațiile și fundațiile prevăzute la art. 1 alin.1  implementează, la nivel intern, controale adecvate și iau măsuri necesare pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor art. 26^1 alin. (3) din Lege.(2) În aplicarea alin. (1), Consiliul director aprobă și implementează o procedură internă de protecție împotriva utilizării abuzive în scopul finanțării terorismului, prin care sunt centralizate unitar informațiile privind:a) sursa fondurilor și a bunurilor primite;b) identitatea persoanelor către care sunt transferate fondurile și bunurile.(3) Procedura internă prevăzută la alin. (2) include:a) controale interne adecvate pentru a asigura faptul că fondurile sunt contabilizate integral și sunt cheltuite în conformitate cu scopul și obiectivele activității declarate în statut;b) măsuri rezonabile pentru confirmarea faptului că sunt colectate informații de identificare a beneficiarilor fondurilor și asociațiilor/fundațiilor asociate.(4) Consiliul director verifică anual, odată cu aprobarea situațiilor financiare, că procedura este implementată.Articolul 5(1) Pentru atenuarea riscurilor identificate în urma analizei de risc prevăzute la art. 2 alin. (1), Oficiul elaborează programe educaționale pentru asociații și fundații, în colaborare cu Ministerul Justiției și cu autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Lege, precum și cu orice alte autorități sau instituții publice sau private.(2) Programele educaționale prevăzute la alin. (1) au ca scop atât creșterea gradului de conștientizare în rândul asociațiilor și fundațiilor, precum și al comunității de donatori cu privire la potențialele vulnerabilități ale acestora la abuzurile în scopul finanțării terorismului, la riscurile de finanțare a terorismului, precum și la măsurile pe care le pot adopta pentru a se proteja împotriva acestor abuzuri, cât și creșterea încrederii publicului în activitățile desfășurate de asociații și fundații.(3) Programele educaționale prevăzute la alin. (1) se realizează de cel puțin două ori pe an și se publică pe pagina de internet a Oficiului - www.onpcsb.ro la secțiunea „Programe educaționale - Asociații și fundații“.(4) Oficiul cooperează cu asociațiile și fundațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) pentru a elabora și perfecționa cele mai bune practici de abordare a vulnerabilităților și riscurilor de finanțare a terorismului, având ca obiectiv protejarea acestora împotriva abuzurilor în scopul finanțării terorismului, prin emiterea de îndrumări care se publică pe pagina de internet a Oficiului.ANEXĂla mecanismul de supraveghere INDICATORI DE RISC relevanți pentru utilizarea abuzivă a asociațiilor și fundațiilor în scopul finanțării terorismuluiI. Indicatori generali:a) asociația sau fundația își desfășoară activitatea într-o jurisdicție cu risc ridicat;b) utilizarea fondurilor nu este în concordanță cu scopul pentru care a fost înființată asociația sau fundația;c) scopul pentru care au fost atrase fondurile aflate la dispoziția asociației sau fundației nu este în concordanță cu statutul acesteia;d) asociația sau fundația care organizează acțiuni umanitare în zone de conflict a transferat fonduri semnificative către entități ale căror activități nu au nicio legătură cu serviciile umanitare;e) platformele de finanțare participativă și rețelele sociale sunt utilizate pentru a solicita donații, iar apoi interfața online dispare sau este închisă;f) asociația sau fundația a fost înființată în ultimele 12 luni;g) utilizarea mai multor conturi personale și de afaceri sau a conturilor asociațiilor sau fundațiilor pentru a colecta și apoi a transfera fonduri imediat sau după o perioadă scurtă de timp către un număr mic de beneficiari;h) asociația sau fundația autorizează o terță parte să îi utilizeze contul/conturile pentru a transfera fonduri în străinătate, în special către țări cu risc ridicat;i) fondurile colectate de asociație sau fundație pentru diferite acțiuni umanitare sunt dirijate către o entitate teroristă;j) înființarea de asociații sau fundații, având ca obiectiv declarat în statut activități caritabile, dar care sunt folosite ca paravan de către organizațiile teroriste pentru primirea de donații;k) informații mass-media cu privire la conexiunile asociației sau fundației cu terorismul;l) neconcordanțe privind beneficiarul real al asociației sau fundației sau imposibilitatea identificării acestuia;m) efectuarea de tranzacții prin canale de transmitere de fonduri nereglementate.II. Indicatori relevanți pentru activitățile asociațiilor și fundațiilor:a) asociația sau fundația efectuează tranzacții în numerar fără o justificare adecvată;b) asociația sau fundația are proiecte și/sau parteneri într-o zonă cunoscută pentru activități ale entităților teroriste;c) neconcordanțe între tiparul sau dimensiunea tranzacțiilor financiare și scopul și activitatea declarate în statutul asociației sau fundației;d) creștere atipică a frecvenței și numărului tranzacțiilor financiare în conturile asociației sau fundației sau, dimpotrivă, asociația sau fundația deține fonduri în contul său pentru o perioadă foarte lungă de timp raportat la scopul pentru care au fost colectate;e) retrageri de numerar neobișnuite sau atipice (ținând cont de faptul că asociația sau fundația poate apela în mod legitim la numerar atunci când operează în anumite jurisdicții cu puține servicii financiare);f) asociația sau fundația primește sau transferă fonduri de la/către jurisdicții cu risc ridicat sau de la/către persoane suspectate de implicare în activități teroriste sau aflate în conexiune cu entități teroriste;g) neevidențierea sau evidențierea parțială în documentele financiar-contabile a sumelor de bani primite cu titlu de donație.III. Indicatori relevanți pentru directorii și personalul angajat al asociației sau fundației:a) organele de conducere ale asociației sau fundației sau personalul angajat al acesteia au legături cu terți care susțin sau sunt implicați în activități teroriste;b) organele de conducere ale asociației sau fundației sau personalul angajat al acesteia transferă bani din contul organizației în conturi personale.------

Modificarea schemei de minimis perfectionarea si recalificarea angajatilor

ORDIN nr. 1.970 din 19 septembrie 2025 privind modificarea Schemei de ajutor de minimis pentru "Perfecționarea/recalificarea angajaților din societăți", asociată Planului național de redresare și reziliență al României 2021-2026, pilonul II, componenta C7, investiția 19, aprobată prin Ordinul ministrului cercetării, inovării și digitalizării nr. 20.953/2022, a fost publicat in Monitorul Oficial 864/ 22.09.2025 ------------------------------------------------------------------ ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului emite prezentul ordin. Articolul I Schema de ajutor de minimis pentru „Perfecționarea/recalificarea angajaților din societăți“, asociată Planului național de redresare și reziliență al României 20212026, pilonul II, componenta C7, investiția 19, aprobată prin Ordinul ministrului cercetării, inovării și digitalizării nr. 20.953/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 2 august 2022, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: – Articolul 14 va avea următorul cuprins: Articolul 14 Prezenta schemă de ajutor de minimis se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării și se aplică de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la epuizarea bugetului alocat, dar nu mai târziu de 30 noiembrie 2025. Plata ajutorului se efectuează până la data de 31 decembrie 2025, în limita bugetului alocat schemei de ajutor de minimis.Articolul IIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. -------------------------------

Modificarea schemei de ajutor de minimis pentru digitalizarea IMM-urilor

ORDIN nr. 5.448 din 16 septembrie 2025pentru modificarea Schemei de ajutor de minimis "Digitalizarea IMM-urilor - grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale", aferentă Planului național de redresare și reziliență, pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice, componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, investiția I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor, aprobată prin Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 401/2023". Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial nr 858 din 18 sept 2025 Extras: Articolul 1 Schema de ajutor de minimis „Digitalizarea IMM-urilor - grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale“, aferentă Planului național de redresare și reziliență, pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice, componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, investiția I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor, aprobată prin Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 401/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 7 martie 2023, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. La articolul 1, alineatul (5) va avea următorul cuprins:(5) Furnizorul de ajutor de minimis este Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (denumit în continuare MIPE), prin intermediul Direcției generale dezvoltare regională, inovare și digitalizare (denumită în continuare DGDRID) .2. La articolul 1, alineatul (6) va avea următorul cuprins:(6) Administratorul acestei scheme de ajutor de minimis este MIPE, prin intermediul DGDRID.3. La articolul 3, litera d) va avea următorul cuprins:d) administrator al schemei de ajutor de minimis (apelului de proiecte) - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin intermediul DGDRID, în calitate de coordonator de reforme/investiții în cadrul PNRR, ce are responsabilitatea, printre altele, de lansare a apelului de proiecte, de evaluare a cererilor de finanțare depuse în cadrul apelului, de semnare a contractelor de finanțare, precum și de modificare a acestora, de aprobare a rapoartelor de progres, de autorizare a cererilor de transfer, de efectuare de plăți către beneficiari, de monitorizare a implementării proiectelor, precum și prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor;4. La articolul 16, alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Plata ajutorului se efectuează până la data de 30 iunie 2026, în limita bugetului alocat schemei de ajutor de minimis.5. La articolul 17, alineatul (4) va avea următorul cuprins:(4) În cazul în care, în urma activității de evaluare și selecție, bugetul alocat unei/unor regiuni de dezvoltare nu este contractat, proiectele aflate în afara alocării din regiunile care au epuizat alocarea prevăzută la alin. (2) se vor contracta în funcție de punctajul obținut și în limita disponibilului din bugetul alocat. Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Procedura privind transmiterea declaratiilor fiscale

Ordinul ANAF 2213/15.09.2025 pentru aprobarea procedurii privind transmiterea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță a fos rpublicat in Monitorul Oficial nr 860/19.09.2025 Iata ce cuprinde : În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1), ale art. 342 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare,având în vedere avizul conform al Ministerului Finanțelor comunicat prin Adresa nr. 840.309 din data de 11.09.2025,președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă Procedura privind transmiterea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, prevăzută în anexa nr1. Articolul 2 Se aprobă modelul și conținutul următoarelor formulare: a) formularul 150 „Cerere pentru utilizarea unui certificat calificat“, prevăzut în anexa nr. 2; b) formularul 151 „Cerere pentru revocarea dreptului de utilizare a serviciului Depunere declarații online“, prevăzut în anexa nr. 3.Articolul 3 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.520/2010 privind depunerea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță de către contribuabilii mari și mijlocii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 1 octombrie 2010, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 5 Direcțiile de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, precum și unitățile fiscale subordonate acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Articolul 6Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ---------------------------------------------------- Anexa nr. 1 PROCEDURĂprivind transmiterea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță Anexa nr. 2*)*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. ----------------------------------------------------------------- Formularele nu le mai reproduc aici, le gasit pe site-ul ANAF

Moneda de argint cu tema "100 de ani de la nasterea lui Toma Caragiu"

"Banca Nationala a Romaniei a emis CIRCULARA 26/12sept.2025 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din argint cu tema 100 de ani de la nașterea lui Toma Caragiu Circulara a fost publicata in Monitorul Oficial nr 860/19.09.2025 Extras din circulara: Articolul 1 Începând cu data de 22 septembrie 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la nașterea lui Toma Caragiu. Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: Metal argint Valoare nominală 10 lei Titlu 999‰ Formă rotundă Diametru 37 mm Greutate 31,103 g Cant zimțat Calitate proof Aversul monedei prezintă o compoziție reprezentând arta teatrală, inscripția „ROMANIA“ în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI“, stema României și anul de emisiune „2025“.Reversul monedei redă portretul, numele lui Toma Caragiu și anii între care a trăit acesta „1925“ și „1977“.Articolul 3Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Articolul 4 Monedele din argint cu tema 100 de ani de la nașterea lui Toma Caragiu au putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5 Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României. --------------------------------------------------------------------------

Evolutia cifrei de afaceri din serviciile de piata

Conform unui comunicat al Institutului National de Statistica din 22 august, cifra de afaceri din serviciile de piata prestate in special intreprinderilor, in luna iunie 2025,fata de luna mai 2025, a crescut, ca serie bruta cu 4,3%, iar ca serie ajustata, in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, a scazut cu 0,7%. Fata de iunie 2024, cifra de afaceri din serviciile de piata prestate in principal intreprinderilor, in iunie 2025, a crescut atat ca serie bruta cu 4,7%, cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si sezonalitate cu 3,3%. In perioada 01 ianuarie-30 iunie 2025 ,cifra de afaceri din serviciile de piata prestate in special intreprinderilor, a scazut fata de perioada 1 ianuarie - 30 iune 2024, atat ca serie bruta cu 0,9%, cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si sezonalitate,cu 1,6%.

Salariul mediu in iunie 2025

Conform unui comunicat publicat chiar astazi de Institutul National de Statistica salariul mediu brut pe economie in iunie 2025 a fost de 9246 lei, iar salariul mediu net, la aceeasi data, a fost de 5539 lei. Salariul mediu brut (9246 lei) a fost mai mare cu 59 lei(0,6%) in iunie 2025 fata de mai 2025, iar salariul mediu net( 5539 lei) a fost in crestere cu 31 lei(0,6%) in luna iunie 2025 fata de luna mai 2025. Cele mai mari salarii medii nete s-au inregistrat in domeniul fabricarii produselor de cocserie si a produselor obtinute din fabricarea titeiului- 12.656 lei;un alt domeniu in care s-au inregistrat venituri salariale medii nete mari a fost in domeniul activitatilor de servicii in tehnologia informatiei- 11.957 lei. Cele mai mici venituri salariale nete s-au inregistrat in HORECA ( hoteluri si restaurante)-3.367 lei dar si in domeniul fabricarii articolelor de imbracaminte-3.442 lei. In iunie 2025 fata de iunie 2024,salariul mediu net a crescut cu 7%. Castigul salarial in raport cu evolutia preturilor de consum Indicele castigului salarial real a fost de 101,3% in luna iunie 2025 fata de luna iunie 2024. Indicele castigului salarial real a fost de 101,1% in luna iunie 2025 fata de luna mai 2025. Fata de luna octombrie 1990, indicele castigului salarial real in iunie 2025, a fost de 254,9%,si cu o,3% fata de luna mai 2025.

Evolutia preturilor de consum

Conform unui comunicat al Institutului National de Statistica din data de 12 august 2025, aceasta este evolutia preturilor de consum: Indicele preturilor de consum (IPC) in iulie 2025 fata de iunie 2025 a fost de 102,68%. Rata inflatiei de la inceputul anului (iulie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost de 5,8%. Rata anuala a inflatiei, iulie 2025 fata de iulie 2024, a fost de 7,8%. Rata medie a modificarii preturilor de consum in ultimele 12 luni (adica din august 2025 pana in iulie 2025) fata de precedentele 12 luni( august 2024-iulie 2024) a fost de 5,3%. Indicele amortizat al preturilor de consum (IAPC),indicator pentru determinarea inflatiei la nivelul statelor membre UE arata asa: IAMC in iulie 2025 fata de iunie 2025 a fost de 101,35%. Rata anuala a inflatiei in luna iulie 2025 fata de iulie 2024,calculat in baza IAPC a fost de 6,6%. Rata medie a modificarii preturilor de consum in ultimele 12 luni(august 2024-iulie2025) , fata de precedentele 12 luni( august 2023-iulie 2024), determinata pe baza IAPC a fost de 5,4%.

Obtinerea unor informatii de la ONRC

INFORMARE referitoare la noile condiții de acces la furnizarea de informații privind beneficiarii reali pentru categoriile de solicitanți prevăzute la art. 19 alin. (8) lit. c) (persoane fizice și juridice), din Legea 129/2019 13 iunie 2025 Având în vedere intrarea în vigoare a Legii nr. 86/2025 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, accesul la Registrul beneficiarilor reali (RBR) pentru categoriile de solicitanți prevăzute la art. 19 alin. (8) lit. c) (persoane fizice și juridice) este asigurat oricărei persoane sau organizații care poate demonstra un interes legitim cu condiţia înregistrării online şi a plăţii tarifului aferent, stabilit prin anexa 2 a OMJ nr. 7323/C/2020. Astfel, pentru obținerea informațiilor privind beneficiarii reali ai unei societăți, în calitate de solicitant persoană fizică sau juridică, trebuie să vă înregistrați online prin intermediul portalului instituției (myportal.onrc.ro) și să solicitați accesul la Registrul beneficiarilor reali, urmând pașii prezentați în Ghidul de utilizare a serviciului online de furnizare de informații din Registrul Beneficiarilor Reali (Ghiduri – Furnizare informații RBR – Solicitare acces RBR). Ca urmare a noilor prevederi legislative intrate în vigoare, pentru categoriile de solicitanți prevăzute la art. 19 alin. (8) lit. c) (persoane fizice și juridice), este necesară încărcarea în opisul de documente al cererii, pe lângă actul de identitate și, după caz, împuternicire, dovada interesului legitim pentru informațiile solicitate. Confirmarea accesului la Registrul beneficiarilor se va face după verificarea documentelor justificative transmise prin intermediul myportal.onrc.ro, de către departamentul de specialitate din cadrul ONRC. În cazul aprobării solicitării, este generată nota de calcul, iar ulterior efectuării plății, documentul solicitat devine vizibil în contul utilizatorului. În cazul respingerii solicitării, utilizatorul este notificat atât în contul său de pe myportal.onrc.ro, cât și pe adresa de e-mail înregistrată pentru contul său.

Prima atestare documentara a orasului Sighisoara

BNR marcheaza implinirea a 745 de ani de la prima atestare documentara a orasului Sighisoara prin lansarea in circuitul numismatic a unor monede din aur si tombac cuprat cu aceasta tema"745 de ani de la prima atestare documentara a orasului Sighisoara'. Circulara BNR 16 din 5 iunie 2025, publicata in Monitorul Oficial nr 544 din 12 iunie 2025 stabileste caracteristicile monedelor , ambalarea lor, data punerii in circulatie. Iata aici extras din Circulara 16/2025 Începând cu data de 16 iunie 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din aur și o monedă din tombac cuprat cu tema 745 de ani de la prima atestare documentară a orașului Sighișoara. Articolul 2 Caracteristicile monedelor sunt următoarele: Metal aur tombac cuprat Valoare nominală 100 lei 1 leu Titlu 900‰ - Formă rotundă rotundă Diametru 21 mm 37 mm Greutate 6,452 g 23,5 g Cant zimțat zimțat Calitate proof proof Aversul monedei din aur prezintă o imagine a Bisericii din Deal și a Turnului cu Ceas din Sighișoara, inscripția „ROMANIA“ în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2025“ și valoarea nominală „100 LEI“.Aversul monedei din tombac cuprat prezintă o imagine a Bisericii din Deal și a Turnului cu Ceas din Sighișoara, inscripția „ROMANIA“ în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2025“ și valoarea nominală „1 LEU“.Reversul comun al monedelor din aur și tombac cuprat redă o interpretare grafică a cetății Sighișoara, stema actuală a orașului și inscripțiile „SIGHISOARA“ și „1280“ - anul primei atestări documentare a orașului. Articolul 3 Monedele din aur sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt încastrate în pliante de prezentare, introduse în mape cartonate. Articolul 4 Monedele din aur și monedele din tombac cuprat cu tema 745 de ani de la prima atestare documentară a orașului Sighișoara au putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României.""

Aprobarea modelului si continutului unor formulare fiscale

Ordinul Presedintelui ANAF 649/13.05.2025 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă a fost publicat in MONITORUL OFICIAL 453/15.05.2025 :Articolul I Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 8 februarie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. Anexa nr. 1 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat“ se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1 la prezentul ordin. 2. Anexa nr. 2 „Declarație rectificativă“ se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 2 la prezentul ordin.3. Anexa nr. 4 „Instrucțiuni de completare a formularului 100 «Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat», cod 14.13.01.99/bs“, se modifică și se completează după cum urmează:a) la capitolul I „Depunerea declarației“ punctul 1 „Termenul de depunere a declarației“ subpunctul 1.3 „Alte termene:“, litera u) se modifică și va avea următorul cuprins:u) până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul, în cazul impozitului pe construcții, potrivit art. 499 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Pentru contribuabilii care intră sub incidența art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, declararea impozitului pe construcții se efectuează până la data de 25 inclusiv a lunii a cincea a anului fiscal modificat pentru care se datorează impozitul.“;b) la capitolul II „Completarea declarației“ punctul 3 „Secțiunea B «Date privind creanța fiscal㻓, după subpunctul 3.2.16 se introduce un nou subpunct, subpunctul 3.2.17, cu următorul cuprins:3.2.17. Obligația prevăzută la poziția 112 «Impozit pe construcții» din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat se declară de către contribuabilii prevăzuți la art. 496 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:Rândul 1 «Suma datorată» - se înscrie suma reprezentând impozitul pe construcții datorat în perioada de raportare, conform legii.Rândul 2 «Bonificație» - se înscrie numai de către contribuabilii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 499 alin. (4^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, suma reprezentând bonificația.Rândul 3 «Suma de plată» - se înscrie diferența dintre suma înscrisă la rândul 1 și suma înscrisă la rândul 2 numai de către contribuabilii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 499 alin. (4^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, ceilalți contribuabili înscriind suma de la rândul 1. Articolul II Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul III Contribuabilii care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 499 alin. (4^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și care au declarat impozitul pe construcții până la data intrării în vigoare a prezentului ordin vor depune formularul 710 „Declarație rectificativă“ pentru a evidenția bonificația, potrivit legii .Articolul IV Direcțiile de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, precum și unitățile fiscale subordonate acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Articolul VPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Anexa nr. 1*)*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 587/2016)