Stabilirea unor masuri de protectie sociala pentru salariati

 OUG 111/ 2 oct 2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2  a fost  publicata in  Monitorul Oficial nr 9454.10.2021

Extrase din OUG:

Articolul 1 (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2021, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizațiile de care beneficiază salariații se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021, cu modificările și completările ulterioare.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiază salariații angajatorilor pe perioada întreruperii temporare a activității, total sau parțial, în contextul creșterii incidenței răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 și al măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.

(3) De acordarea indemnizației prevăzute la alin. (1) beneficiază și salariații angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, cu excepția salariaților aflați în concediu medical și care primesc indemnizația de asigurări sociale aferentă.

(4) Indemnizația prevăzută la alin. (1) se calculează pentru numărul de zile în care activitatea a fost suspendată, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2021.

(5) Indemnizația prevăzută la alin. (1) este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

(6) În cazul indemnizației prevăzute la alin. (1), calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

(7) Pentru calculul impozitului pe venit prevăzut la alin. (6) se aplică prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Declararea impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator prin depunerea declarației prevăzute la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(8) Termenul de plată și declarare a obligațiilor fiscale prevăzute conform alin. (6) este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj.

(9) Pentru indemnizația prevăzută la alin. (1) nu se datorează contribuție asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(10) În situația în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă din care cel puțin un contract este activ pe perioada prevăzută la alin. (1) din care obține venituri la nivelul indemnizației prevăzute la alin. (1), acesta nu beneficiază de indemnizația respectivă.

(11) În situația în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă și toate sunt suspendate ca urmare a situațiilor prevăzute la alin. (2), acesta beneficiază de indemnizația prevăzută la alin. (1) aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

(12) În situația în care bugetul angajatorului destinat plății cheltuielilor de personal permite, indemnizația prevăzută la alin. (1) poate fi suplimentată de angajator.

(13) Perioada prevăzută la alin. (1), pentru care salariații ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate și angajatorii acestor salariați nu datorează contribuția asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, constituie stagiu de cotizare fără plata contribuției în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare. Pentru stabilirea și calculul indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, se utilizează salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în perioada prevăzută la alin. (1).

(14) În situația în care stagiul de cotizare realizat potrivit alin. (13) este corespunzător unei fracțiuni de lună se utilizează salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în perioada respectivă, corespunzător fracțiunii de lună.

Articolul 2 (1) În vederea acordării sumelor necesare plății indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1), angajatorii depun, prin poșta electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București în raza cărora își au sediul social o cerere semnată și datată de reprezentantul legal însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului care va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, la propunerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Angajatorii își asumă răspunderea pentru corectitudinea și pentru veridicitatea datelor înscrise în documentele prevăzute la alin. (1).

(3) Plata indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1) se va face către conturile deschise de angajatori la instituțiile de credit.

Articolul 3 (1) Documentele prevăzute la art. 2 alin. (1) se depun în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară.

(2) Plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor prevăzute la art. 2 alin. (1).

(3) Plata indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1) se efectuează salariatului în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajator a sumelor, în condițiile alin. (2).

Articolul 4 (1) Într-o lună calendaristică, angajatorii pot solicita pentru aceeași perioadă din lună, pentru salariați diferiți, acordarea indemnizației reglementată la art. 1 alin. (1) și decontarea indemnizației reglementată la art. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările ulterioare, în condițiile legii.

(2) În cursul aceleiași luni calendaristice, angajatorii pot beneficia pentru același salariat, pentru perioade diferite din lună, de indemnizația reglementată la art. 1 alin. (1) și de decontarea indemnizației reglementată la art. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările ulterioare, în condițiile legii.

Articolul 5 Nu beneficiază de indemnizația prevăzută la art. 1 alin. (1) salariații următorilor angajatori:

a) instituții și autorități publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

b) angajatorii care la data solicitării acordării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate sau asupra cărora sunt impuse restricții din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Articolul 6 (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2021, pe perioada întreruperii temporare a activității, total sau parțial, în contextul creșterii incidenței răspândirii coronavirusului SARSCoV-2 și al măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, beneficiază de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale de o indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021, cu modificările și completările ulterioare, alte categorii de persoane care realizează venituri, după cum urmează:

a) profesioniști reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

b) persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) În condițiile alin. (1) persoanele prevăzute la art. 67^1 alin. (1) lit. a)-c) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de o indemnizație de 75% din drepturile în bani aferente contraprestației activității sportive, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 16/2021, cu modificările și completările ulterioare, dacă contractul de activitate sportivă a fost suspendat din inițiativa structurii sportive. Suplimentar, structura sportivă și persoanele prevăzute la art. 67^1 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, au posibilitatea de a negocia și stabili de comun acord plata de alte indemnizații compensatorii acordate de structura sportivă care să compenseze diminuarea contraprestației financiare.

(3) Pentru indemnizația prevăzută la alin. (1) și (2) se datorează impozit pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate, în cotele prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sau potrivit reglementărilor specifice, în cazul profesioniștilor asigurați în sisteme proprii de asigurări sociale.

(4) Pentru indemnizațiile prevăzute la alin. (1) și (2), plătite din bugetul de stat, nu se datorează contribuția asiguratorie pentru muncă reglementată de Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Calculul obligațiilor fiscale prevăzute la alin. (3) pentru indemnizația brută încasată de la agenția teritorială se efectuează:

a) de către persoanele fizice beneficiare prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 64 alin. (1), art. 138 lit. a) și, respectiv, art. 156 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Pentru calculul impozitului pe venit se aplică regulile prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;

b) de către cooperația cu care persoanele au încheiate convenții individuale, respectiv de structura sportivă, în calitate de plătitori ai indemnizației.

(6) Obligațiile fiscale menționate la alin. (5) lit. a) se declară prin „Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice“ și se plătesc de către persoanele fizice beneficiare la termenul prevăzut la art. 122 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile realizate în anul în care au fost obținute indemnizațiile.

(7) Pentru calculul impozitului pe venit prevăzut la alin. (5) lit. b) se aplică prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Declararea impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de plătitorul de venit prin depunerea declarației prevăzute la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Termenul de plată și declarare a obligațiilor fiscale este data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata indemnizației.

(8) Indemnizațiile acordate potrivit alin. (1) și (2) nu constituie venituri din desfășurarea activității, iar pentru acestea se aplică următoarele reguli, după caz:

a) calculul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii se efectuează separat față de veniturile realizate din desfășurarea activității;

b) nu se iau în calcul la verificarea încadrării în plafonul prevăzut la art. 69 alin. (9), art. 148 alin. (2) și art. 170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;

c) prin derogare de la prevederile art. 121, 151 și 174 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile nu fac obiectul acordării bonificației stabilite prin legea anuală a bugetului de stat.

Articolul 7 (1) Indemnizația prevăzută la art. 6 se calculează pentru numărul de zile în care activitatea a fost întreruptă, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2021.

(2) Indemnizația prevăzută la art. 6 se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere, însoțită de documentul care atestă întreruperea temporară a activității, total sau parțial și, în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1), de copia documentului de identitate.

(3) Cererea și documentele prevăzute la alin. (2) se depun electronic la agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale, astfel:

a) de către persoana îndreptățită în cazul prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. a) și b);

b) de către cooperație, respectiv de către structura sportivă în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c) și alin. (2).

(4) Pentru depunerea în format electronic a cererilor și a documentelor prevăzute la alin. (2) se poate utiliza Punctul de contact unic electronic, ale cărui organizare și funcționare sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 922/2010 privind organizarea și funcționarea Punctului de contact unic electronic, sau platforma aici.gov.ro.

(5) Cererea și documentele prevăzute la alin. (2) se depun lunar, până în ultima zi a lunii următoarele celei pentru care se solicită indemnizația. În situația în care se depășește acest termen, indemnizația aferentă lunii respective nu se mai acordă.

(6) În situația prevăzută la alin. (3) lit. b), cererea este întocmită, semnată și datată de reprezentantul legal și este însoțită și de lista cu persoanele beneficiare.

Articolul 8 (1) Plata indemnizației prevăzute la art. 6 se realizează de către agențiile teritoriale după cum urmează:

a) direct la beneficiar pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b);

b) prin cooperație, respectiv structura sportivă pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c) și alin. (2).

(2) Plata se efectuează de către agențiile teritoriale exclusiv în conturile bancare deschise la unitățile bancare de beneficiarii indemnizației, în termen de maximum 30 de zile de la ultima zi de depunere a cererilor. În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), contul bancar poate fi atât cel deschis pe numele persoanei, cât și cel deschis în calitate de profesionist.

Articolul 9 Modelele cererii și documentelor prevăzute la art. 7 alin. (2) se aprobă prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, la propunerea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 10 (1) Pentru angajații încadrați cu contract individual de muncă, angajatorul solicită indemnizația prevăzută la art. 1 alin. (1). În cazul în care personalul este încadrat prin altă modalitate prevăzută de lege, acesta va beneficia de prevederile art. 6.

(2) Prevederile art. 6 alin. (1) nu se aplică societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și nici grupurilor de interese economice reglementate de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Persoanele care beneficiază de un drept de pensie și persoanele încadrate în grad de handicap pot beneficia de drepturile prevăzute la art. 1 alin. (1) sau art. 6 alin. (1).

(4) În situația în care o persoană se încadrează pentru a beneficia atât de indemnizația prevăzută la art. 1 alin. (1), cât și de cea prevăzută la art. 6 alin. (1), atunci aceasta va beneficia de o singură indemnizație, în cuantumul prevăzut la art. 6 alin. (1).

(5) Pentru situația prevăzută la alin. (4), lunar, în termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea lunii în care se depun documentele, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, după caz, prin structurile teritoriale ale acestora, verifică încadrarea persoanei, pe bază de protocol, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

(6) În situația prevăzută la alin. (4), documentele prevăzute la art. 7 alin. (2) se depun la agențiile teritoriale, cu respectarea dispozițiilor art. 7 alin. (3)-(6).

Articolul 11 (1) Prin derogare de la prevederile art. 78 alin. (6) și art. 123^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, persoanele fizice beneficiare ale indemnizațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) și (2) suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, respectiv din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, nu pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent acestor indemnizații, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 60, 138^1 și art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru indemnizațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) și (2) suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, respectiv bugetul de stat alocat Ministerului Muncii și Protecției Sociale, nu se acordă facilități fiscale."

Concedierea-restrictii

Incetarea contractului de munca din initiativa angajatorului (concedierea) - aceasta este tema articolului de astazi.
Voi evidentia aici restrictiile impuse de de Codul Muncii angajatorului, in ce situatii ii este interzis angajatorului sa dispuna concedierea unui salariat:
Aceasta este lista cu restrictiile:

-concedierea pe criterii de sex, caracteristice genetice, varsta, apartenenta sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta sociala.
-pe perioada concediului de odihna.
- pe perioada incapacitatii temporare de munca ( concediu medical).
- pe perioada cand salariata este gravida, daca angajatorul stia acest lucru inainte de emiterea deciziei.
-pe perioada concediului de maternitate
- pe perioada concediului pentru cresterea copilului de pana la 2 ani sau in cazul copilului cu handicap pana la 3 ani.
- pe durata concediului de ingrijire a copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in  cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la varsta de 18 ani.
- pe durata suspendarii activitatii in carantina.

Regulamentul intern al firmei

Conform Codului Muncii angajatorul are obligatia intocmirii unui regulament intern, cu consultarea sindicatului sau reprezentantilor salariatilor, dupa caz
Regulamentul intern trebuie sa cuprinda minim urmatoarele categorii de dispozitii:
1.regulile privind protectia,igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii
2.reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii
3.drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor
4.procedura de solutionare a cererilor si reclamatiilor individuale ale salariatilor
5.regului concrete privind disciplina muncii in unitate.
6.abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile
7.regului privitoare la procedura disciplinara
8.modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice
9.criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor
Angajatorul are obligatia sa aduca la cunostiinta salariatilor regulamentul intern, moment din care isi produce efectele asupra salariatilor.
Regulamentul intern va fi afisat la sediul angajatorului.
Orice modificare a regulamentului intern va fi adusa la cunostiinta salariatilor.
Regulamentul intern se intocmeste in termen de maximum 60 de zile de la data dobandirii personalitatii juridice a angajatorului (data infiintarii).
Asupra legalitatii regulamentului intern se pronunta instantele judecatoresti in termen de 30 de zile de la data sesizarii.



</head><body>
<h1>http://fin8conta.blogspot.com<h1>
<h2>Regulamentul intern al firmei<h2>

Raporturi de munca-clauza de neconcurenta

Dupa cum stiti raporturile de munca sunt reglementate de Codul Muncii.
Documentul care consfinteste raporturile de munca intre angajatori si salariati este contractul de munca.
Despre contractul de munca si clauzele obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda acesta (in conformitate cu art 17 Codul Muncii) am scris intr-un articol anterior.
In afara acestor clauze, contractul de munca poate cuprinde si unele clauze specifice care vor fi negociate intre parti..
Art 20 din Codul Muncii defineste ca fiind clauze specifice, fara a se limita  doar la acestea, urmatoarele clauze:
-clauza cu privire la formarea profesionala
-clauza de neconcurenta
-clauza de confidentialitate
Prin clauza de neconcurenta salariatul va fi obligat ca dupa incetarea contractului  sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert,o activitate ce se afla in concurenta cu cea prestata de angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare  pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
Clauza de neconcurenta are efect numai daca in cuprinsul contractului de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la incetarea contractului de munca, cuantumul indemnizatiei lunare, perioada de neconcurenta, tertii in favoarea carora salariatul nu poate presta activitatile si zona geografica unde salariatul poate fi in concurenta reala cu angajatorul.
Indemnizatia lunara trebuie sa fie de minim 50%  din media veniturilor lunare  brute pe ultimile sase (6) luni ale salariatului.






</head>
<body>
<h1>http://fin8conta.blogspot.com<h1>
<h2>Raporturi de munca -clauza de neconcurenta<h2/>

Concediul pentru formare profesionala

In conditiile Codului Muncii salariatii au dreptul sa beneficieze,la cerere,de concedii  pentru formare profesionala .
Acestea pot fi acordate cu sau fara plata.
Cele fara plata avand ca obiectiv formarea profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatulul o urmeaza din initiativa sa.
Angajatorul are dreptul sa respinga solicitarea doar daca absenta salariatului prejudiciaza grav desfasutarea activitatii firmei.
Cererea pentru concediu fara plata in scopul formarii profesionale trebuie inregistrata  la angajator cu cel putin 30 de zile inainte de efectuarea sa.
In cerere se va mentiona data de incepere a stagiului de formare profesionala,domeniul si durata acestuia,denumirea institutiei de formare profesionala.
Efectuarea concediului pentru formare profesionala poate fi realizata si fractionat pe parcursul unui an calendaristic.
Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din concediul de odihna anual.





</head>
<body>
<h1>http://fin8conta.blogspot.com<h1>
<h2>Concediul pentru formare profesionala<h2>

Salariatul cu munca la domiciliu

Conform Codului Muncii, salariatii care isi indeplinesc atributiile specifice functiei pe care o detin, la domiciliul lor, sunt considerati salariati cu munca la domiciliu.
Acestia isi stabilesc singuri programul de lucru.
Contractul individual de munca la domiciliu cuprinde, pe langa clauzele obisnuite ale unui contract de munca, urmatoarele:
-se va preciza expres ca salariatul lucreaza la domiciliu
-se va preciza un program pe baza caruia angajatorul are dreptul  sa il verifice si modalitatea concreta de verificare
-se va mentiona obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului a materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate precum si produselor finite obtinute.
Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile prevazute prin lege, ca orice salariat.
Daca vreti sa vedeti toate celelalte clauze care se cuprind intr-un contract individual de munca accesati articolul intitulat
Contractul de munca.

Impozitarea bacsisului

Guvernul a modificat pe 22 aprilie OUG 28/1999 privind 
casele de marcat fiscale.
Una dintre modificari vizeaza impozitarea bacsisului.
Orice suma in bani oferita voluntar de client,in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate-
aceasta este definitia pentru bacsis data de noile modificari
ale OUG 28/1999.
Clientul nu este obligat sa acorde bacsis.
Conform noilor prevederi legale,agentul economic este obli
gat sa emita bon fiscal separat pentru bacsis.
Agentul economic are doua optiuni:
1.inregistreaza in contabilitatea unitatii economice bacsisul
ca venit al firmei si atunci agentul economic plateste impozit
 pe profit (16%)sau impozit pe veniturile microintreprinderi
lor(3%),dupa caz.
In conditiile in care se inregistreaza bacsisul in contabilitatea firmei,el va fi evidentiat in contul"Venituri din activitati diver
se" si se va lua in calculul impozitului pre profit sau pe veni
turile microintreprinderilor ,ca orice alt venit.
Bacsisul, conform OUG 28/1999 nu este purtator de TVA.
In aceasta situatie vor fi necesare modificari ale softurilor ca
selor de marcat,pentru ca bonul emis separat pentru bacsis
sa fie emis fara TVA.
S-a tot discutat in aceste zile,ce vor face ,de exemplu taxime
tristii deoarece aparatele lor de marcat nu sunt setate sa emi
ta  bon fara tva.
In aceeasi situatie sunt toti comerciantii sau prestatorii de ser
vicii care lucreaza direct cu clientii si au obligatia sa emita bo
nuri fiscale.
EX" un comerciant vinde textile, incaltaminte,cosmetice.
Toate produsele  pe care le comercializeaza au tva 24%.
Softul pentru casa de marcat este facut sa emita toate bo
nurile  cu tva 24%.
O librarie vinde carti.
Casa de marcat este setata sa emita bon cu tva redus.
Nimeni nu avea in softurile caselor de marcat 0% tva, cu 
exceptia neplatitorilor de TVA.
Asa cum vor fi actualizate softurile pentru aparatele de 
marcat  ale magazinelor,restaurantelor ,tot asa se vor modifica si softurile aparatelor de marcat ale taximetristilor.
Sigur ca va aparea rubrica la categoria "produse,servicii"- bacsis.
2.distribuie bacsisul salariatilor si face retinere la sursa impozit pe veniturile persoanelor fizice,16%.
In acest caz bacsisul nu va fi cuprins in baza de impozitare  pentru contributiile sociale(cas,fd sanatate,somaj).
O alta noutate este aceea ca agentul economic are obligatia sa intocmeasca documente justificative atat pentru sumele de bani  introduse in punctele de vanzare cat si pentru cele extrase din aceste puncte de vanzare.
Agentul economic va tine un registru de bani pentru salariati in care acestia isi inregistreaza banii personali la inceputul programului de lucru.
Aceasta masura a mai existat ,insa aceasta viza mai degraba corectitudinea salariatului( sa nu isi insuseasca sume de bani din produsele vandut epebntru care nu a emis bon),era un instrument de control al salariatilor din partea conducerii unitatii.
Salariatii sunt obligati sa prezinte sumele de bani pe care le au  asupra lor la solicitarea organelor de control.

Delegarea salariatului

Act normativ:Codul Muncii
                      Legea Contabilitatii
                      Codul Fiscal
Exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre un salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu, in afara locului sau de munca, poarta numele de delegare.
Perioada delegarii nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi, pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai   cu acordul salariatului.
Salariatul care a refuzat prelungirea delegarii nu poate fi sanctionat pentru aceasta.
Salariatului delegat i se vor plati cheltuielile de transport, cazare si o indemnizatie de  delegare, conform legii.(cunoscuta si ca diurna)
Pentru delegari de scurta durata se acorda o suma reprezentand diuna pe zi X cu numarul de zile de delegare.
Pentru delegari de durata mai mare (30zile/60 zile) se acorda o suma fixa ca indemnizatie pe luna.
Din punct de vedere financiar contabil sumele se inregistreaza in contabilitate, pe categorii de cheltuieli- cheltuieli cu transportul, cu cazarea, etc.
Se pot acorda de catre unitate salariatului avansuri de trezorerie la inceputul delegarii care trebuiesc justificate ulterior prin decont, pe baza de documente justificative.
Pentru salariatii din institutiile bugetare cuantumul sumelor alocate pentru diurna sunt stabilite prin act normativ.
Ele sunt actualizate periodic, prin HG, in functie de rata inflatiei.
Pentru salariatii nebugetari, cheltuielile cu diurna, ca sa fie deductibile fiscal, nu  trebuie sa depaseasca de 2,5 ori sumele alocate pentru bugetari.


<head>
<body>
<h1>http://fin8conta.blogspot.com<h1>
<h2>Delegarea salariatului<h2>

Detasarea salariatului

Ce este detasarea?
Schimbarea temporara a locului de munca din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia poarta numele de detasare.
Detasarea se poate face pe o perioada de cel mult un an.
Ea poate fi prelungita, in mod exceptional, cu acordul ambelor parti, din sase in sase luni.
Salariatul care a fost detasat are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport  si cazare precum si la o indemnizatie de detasare.
Drepturile banesti ale salariatului detasat se acorda de angajatorul la care a fost detasat salariatul.
Angajatorul care detaseaza va lua toate masurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa isi indeplineasca integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat.
Daca angajatorul la care a fost detasat salariatul nu isi indeplineste la timp toate  obligatiile fata de acesta, angajatorul care a dispus detasarea le va indeplini.
In cazul in care niciunul dintre angajatori nu isi indeplineste obligatiile, salariatul are dreptul sa se indrepte impotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea silita a obligatiilor neindeplinite.






</head>
<body>
<h1>http://fin8conta.blogspot.com<h1>
<h2>Detasarea salariatului<h2/>

Contractul de munca

<p>  Raporturile de munca sunt reglementate de Legea 53/2003 Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare,republicata.
    In conformitate cu Codul Muncii contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica denumita salariat se obliga sa presteze munca  pentru si sub autoritatea unui angajator in schimbul unei remuneratii denumita salariu.
    Art 16 din Codul Muncii obliga angajatorul ca anterior inceperii activitatii salariatului sa inregistreze contractul individual de munca  in registrul general de evidenta al  salariatilor, sa transmita la inspectoratul teritorial de munca ( acum transmiterea se face electronic) si de asemenea   sa inmaneze un exemplar al contractului inregistrat  salariatului.
    Contractul de munca se incheie de regula pe perioada nedeterminata.
    Prin exceptie se pot incheia contracte de munca pe perioada determinata.
   Exista posibilitatea ca salariatul sa fie angajat pentru o perioada de proba.
Perioada de proba nu poate fi mai mare de 9o de zile in cazul functiilor executive si 120 de zile in cazul functiilor de conducere ; in cazul persoanelor cu handicap perioada   de proba nu poate fi  mai  mare de 30 de zile.
    Contractul de munca trebuie sa cuprinda urmatoarele capitole:
A)PARTILE CONTRACTULUI  - angajatorul si salariatul cu datele de indentificare.
   Angajatorul va specifica denumirea, sediul ,C.U.I., date de contact, numele, prenumele si  calitatea reprezentantului legal;in cazul salariatului se va completa numele,
prenumele, domiciliul, actul de indentitate(BI,CI, pasaport) ,CNP, permisul de munca ( in cazul  cetatenilor straini).
B)OBIECTUL CONTRACTULUI
C)DURATA CONTRACTULUI Aici exista doua posibilitati :
-pe perioada nedeterminata  se va completa cu data inceperii activitatii.
-pe perioada determinata se va completata data inceperii si data incetarii activitatii.
D) LOCUL DE MUNCA- Veti mentiona unde isi va desfasura salariatul activitatea : la sediul firmei, la un punct de lucru , in mai multe locuri..
E) FELUL MUNCII se completeaza cu functia/meseria salariatului.
F)ATRIBUTIILE POSTULUI.veti completa care sunt atributiile salariatului
G)CONDITIILE DE MUNCA Se completeaza grupa de munca- conditii normale,conditii  deosebite sau conditii speciale , asa cum sunt ele prevazute in Legea 19 /2000
H) DURATA MUNCII Se va specifica daca este o norma intreaga sau o fractiune de norma , cate ore pe zi sau saptamanal trebuie sa efectueze salariatul ;in cazul contractelor cu timp partial ( fractiune de norma ) durata nu poate fi mai mica de 2 ore pe zi: se va specifica in ce conditii se fac ore suplimentare( acestea trebuie sa  constituie  o exceptie , nu o regula).
I) CONCEDIUL  ANUAL DE ODIHNA se va specifica numarul de zile lucratoare al concediului anual de odihna ; numarul   minim stabilit  prin lege este 21 zile lucratoare pentru o norma intreaga de lucru. ; pentru timp partial se stabileste proportional cu timpul lucrat;numarul maxim  de zile de concediu se negociaza intre parti.
J) SALARIUL se specifica salariul brut
L)ALTE CLAUZE - se specifica perioada de proba daca este cazul , perioada de  preaviz in  cazul demisiei si in cazul concedierii.
M)DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR se consemneaza drepturile si obligatiile angajatorului  cat si drepturile si obligatiile salariatului .
 Ele trebuie sa fie in conformitate cu egislatia in vigoare( Codul Muncii).
N)DISPOZITII FINALE  aici veti mentiona de pilda  ca modificarile aduse contractului  de munca se vor face prin act aditional semnat de ambele parti ; actul aditional in caz de modificari este obligatoriu  in conformitate cu prevederile Codului Muncii.

• Se va specifica modalitatea de solutionare a eventualelor conflicte; de obicei se  alege ca prima solutie calea amiabila; daca nu este posibila atunci se va solutiona de instantele teritoriale judecatoresti in conformitate cu legea romana.

</head>
<body>
<h1>fin8conta.blogspot.com<h1>
<h2 > contractul de munca<h2/>